La pacienţii cu Covid de lungă durată, schimbul mai scăzut de gaze pulmonare poate fi asociat cu afectarea funcţiei cognitive, conform unui studiu ce va fi prezentat săptămâna viitoare la reuniunea anuală a Societăţii Radiologice din America de Nord (RSNA).
Conform Centrului Naţional pentru Statistici de Sănătate din Statele Unite, aproximativ 17,6% dintre adulţii americani au suferit o afecţiune post-Covid, denumită în mod obişnuit Covid prelungit (sau de lungă durată). Persoanele cu Covid lung pot prezenta o mare varietate de simptome, inclusiv dificultăţi de concentrare („ceaţă cerebrală”), modificări ale simţului mirosului sau gustului, oboseală, dureri articulare sau musculare, dispnee (dificultăţi de respiraţie), simptome digestive şi multe altele. Aceste simptome pot persista timp de săptămâni, luni sau chiar ani după infectarea cu virusul SARS-COV-2 (noul coronavirus) care provoacă boala.
Cercetătorii de la Universitatea din Iowa şi-au propus să evalueze asociaţiile dintre schimbul de gaze pulmonare prin RMN, RMN-ul cerebral structural şi funcţional şi cogniţia la pacienţii cu Covid prelungit. În schimbul de gaze pulmonare, oxigenul se deplasează de la plămâni la fluxul sanguin, în timp ce dioxidul de carbon se deplasează de la fluxul sanguin la plămâni.
„Aceasta este prima dată când RMN a fost utilizat pentru a evalua în comun funcţia pulmonară şi cerebrală pentru a investiga relaţia lor în Covid prelungit”, a declarat autorul principal al studiului, Keegan Staab, asistent de cercetare absolvent în cadrul departamentului de radiologie al universităţii. „Această cercetare este nouă prin faptul că combină mai multe tipuri unice de imagistică pentru a studia o relaţie multiorgane într-o populaţie bolnavă”, a precizat el.
Cercetătorii spun că dacă aceste constatări pot fi generalizate la populaţia Covid de lungă durată, studiul sugerează că ar putea exista o relaţie cauzală între disfuncţia cognitivă şi disfuncţia pulmonară, sugerând o potenţială strategie de tratament folosind metode care vizează îmbunătăţirea schimbului de gaze.
Pentru studiu, 10 pacienţi de sex feminin şi 2 pacienţi de sex masculin (vârsta medie: 59 de ani) care au avut dispnee persistentă şi / sau oboseală după rezolvarea infecţiei acute cu noul coronavirus au fost recrutaţi dintr-o clinică post-Covid-19. Au fost efectuate RMN pulmonar Xe hiperpolarizat, RMN cerebral structural şi funcţional, teste funcţionale pulmonare şi teste cognitive.
„IRM 129Xe permite măsurători avansate ale ventilaţiei şi schimbului de gaze”, a precizat Staab. „Literatura de specialitate indică, de asemenea, că 129Xe poate fi mai sensibil la leziunile pulmonare în comparaţie cu testele standard de respiraţie, ceea ce îl face mai potrivit pentru studiul Covid de lungă durată în care pacienţii au de obicei teste de respiraţie normale”, a explicat cercetătorul.
Dificultăţile cognitive percepute au fost măsurate utilizând Sistemul informatic de măsurare a rezultatelor raportate de pacienţi, iar performanţele cognitive obiective au fost evaluate utilizând testul de cogniţie Health Toolbox V3 de la Institutele Naţionale de Sănătate (NIH)
„A existat o gamă largă de dificultăţi cognitive în rândul pacienţilor din studiu”, a indicat Staab. Potrivit acestuia unele dificultăţi au fost uşoare şi au indicat o uşoară disfuncţie, în timp ce altele au fost mai grave şi au indicat că unii pacienţi au o gândire lentă şi probleme de concentrare de mai multe ori pe zi.
Rezultatele au arătat că schimbul mai scăzut de gaze pulmonare poate fi asociat cu disfuncţia cognitivă, precum şi cu volume mai mici de materie cenuşie şi materie albă la pacienţii cu Covid prelungit. În plus, cercetătorii au observat relaţii semnificative care sugerează că fluxul sanguin cerebral crescut este asociat cu scăderea schimbului de gaze la pacienţii cu Covid de lungă durată.
Cercetătorii din acest studiu spun că sunt necesare studii mai ample pentru a investiga asocierea dintre schimbul de gaze şi fluxul sanguin cerebral în cazul Covid prelungit.
„Această relaţie ar putea fi un mecanism compensatoriu în care funcţia pulmonară scăzută este compensată de un debit cardiac mai mare şi o perfuzie cerebrală mai mare”, a spus Staab. „Este, de asemenea, o posibilitate ca mecanismul bolii care afectează schimbul de gaze pulmonare să conducă, de asemenea, la o perfuzie cerebrală mai mare prin leziuni vasculare în aval atât în plămâni, cât şi în creier”, a mai precizat cercetătorul.
Pe baza constatărilor acestui studiu, anomaliile schimbului de gaze pot ajuta la identificarea pacienţilor cu Covid prelungit care necesită tratament suplimentar sau gestionare pe termen lung.
