Un studiu clinic internaţional la care au participat peste 3.600 de pacienţi din 74 de spitale a arătat că un curs lung tradiţional de antibiotice pentru infecţiile din fluxul sanguin nu este necesar.
Decesele cauzate de infecţiile din fluxul sanguin totalizează aproximativ trei milioane de decese pe an la nivel mondial şi că este o afecţiune gravă, care pune viaţa în pericol, astfel încât „tradiţia” de zeci de ani a fost de a administra tratamente mai lungi cu antibiotice, spune profesorul Benjamin Rogers, de la Centrul pentru Boli Inflamatorii şi Monash Health, din Australia.
„Pacienţii cu infecţii ale fluxului sanguin sunt adesea foarte bolnavi în momentul diagnosticării şi chiar şi în cazul administrării rapide de antibiotice, poate dura ceva timp pentru ca starea lor să înceapă să se amelioreze”, a spus el. „Practica de lungă durată a fost de a-i trata timp de două săptămâni cu antibiotice. Principala învăţătură desprinsă din studiul nostru este că nu este vorba despre cât de bolnav eşti la început, ci de cât timp ar trebui să fii tratat”, precizează cercetătorul.
Rezultatele celui mai mare studiu randomizat privind infecţiile din fluxul sanguin au fost publicate acum în New England Journal of Medicine - NEJM.
Acesta arată că tratarea pacienţilor adulţi spitalizaţi cu septicemie din cauza unei infecţii a fluxului sanguin cu un tratament scurt de o săptămână cu antibiotice nu este diferită de un tratament tradiţional de două săptămâni. Studiul a fost condusă de Institutul de cercetare Sunnybrook din Canada, iar siturile din Australia au fost coordonate de Monash Health şi Universitatea Monash, cu sprijinul Consiliul Naţional Australian pentru Sănătate şi Cercetare Medicală.
Specialiştii spun că utilizarea unui număr mai mic de antibiotice ar contribui la stoparea creşterii rezistenţei la antibiotice, la reducerea numărului de pacienţi care pot suferi efecte secundare şi ar putea reduce costurile pentru sistemul nostru de sănătate.
Prof. Rogers a declarat că antibioticele sunt extrem de importante în stadiile incipiente ale infecţiilor, „dar ceea ce nu ştiam este că la mulţi pacienţi le putem opri după o săptămână”. El a precizat că a fost o „constatare foarte solidă” dintr-un studiu controlat randomizat de mari dimensiuni. Măsura finală a fost numărul de pacienţi care erau în viaţă la 90 de zile după infecţie. „Am arătat că, indiferent dacă am administrat o săptămână sau două de tratament, o proporţie similară de oameni erau încă în viaţă”, a spus el.
Unul dintre cercetătorii principali ai studiului, dr. Nick Daneman, de la Programul de cercetare a traumelor la Sunnybrook, spune că sepsisul şi antibioticele au fost insuficient cercetate.
„Scopul nostru a fost să determinăm dacă duratele de tratament mai scurte sau mai lungi au un impact asupra rezultatelor pacienţilor pentru a ajuta la informarea viitoarelor recomandări de tratament”, a precizat medicul canadian.
Studiul - numit BALANCE (Durata antibioticelor pentru bacteriemie necesară pentru eficacitatea clinică) - a inclus 3.608 pacienţi. Moartea la 90 de zile a survenit la 14,5% dintre cei care au fost randomizaţi la un tratament de şapte zile şi la 16,1% dintre cei care au fost randomizaţi la un tratament de 14 zile.
„O săptămână de terapie cu antibiotice este la fel de bună ca două săptămâni”, a declarat dr. Rob Fowler, cercetător ştiinţific şef al Sunnybrook's Tory Trauma Program şi cercetător co-principal. „Aceste rezultate pot contribui la fundamentarea deciziilor care îmbunătăţesc sistemele de îngrijire, cum ar fi creşterea economiilor în costurile medicamentelor şi reducerea rezistenţei antimicrobiene la nivel individual şi populaţional”.
Pentru acest studiu, cercetătorilor australieni şi canadieni li s-au alăturat cercetători din Noua Zeelandă, Orientul Mijlociu şi Europa.
