Un nou studiu arată faptul că în creierul pacienţilor diagnosticaţi cu scleroza multiplă există o regenerare foarte limitată a celulelor şi că doar celulele vechi pot contribui la repararea leziunilor cauzate de boală.
Aceste descoperiri subliniază importanţa tratării sclerozei multiple într-un stadiu timpuriu al progresiei bolii, când celulele afectate pot repara deteriorările, nefiind înlocuite de unele noi. Rezultatele au fost publicate în jurnalul Nature de către cercetătorii de la Karolinska Institutet şi Uppsala University din Suedia.
Celulele nervoase din creier comunică între ele prin fibre nervoase ce formează reţele complexe. Multe fibre nervoase sunt izolate de o carcasă de mielină, ce contribuie la transmisia de mare viteză a impulsurilor nervoase. Mielina nu este formată din celulele nervoase ci dintr-un alt tip de celule, numite oligodendrocite.
Scleroza multiplă este o boală cauzată de sistemul imunitar al corpului când acesta atacă mielina şi oligodendrocitele, ceea ce conduce la o transmisie deteriorată a semnalelor în fibrele nervoase şi poate duce la moartea celulelor nervoase. Această combinaţie cauzează o deteriorare neurologică serioasă şi poate provoca decesul în cazurile severe.
Progresia bolii în cazul sclerozei multiple fluctuează de obicei între perioade de deteriorare şi perioade de remisie. Studii asupra şoarecilor au arătat că mielina deteriorată poate fi reformată, iar asta necesită generarea unor noi oligodendrocite ce formează mielina. În concluzie, până acum cercetătorii au considerat că perioadele de remisie la pacienţii cu scleroză multiplă sunt cauzate de oligodendrocitele nou formate ce înlocuiesc mielina pierdută.
Dar în noul studiu, un grup de cercetători suedezi a reuşit să dovedească că nu există o regenerare a oligodendrocitelor în cazul pacienţilor cu scleroză multiplă în zonele în care mielina pare că s-a reformat. În schimb, se vede ca şi cum oligodendrocitele vechi ce au supravieţuit atacului sistemului imunitar sunt capabile să formeze o nouă mielină.
”Suntem foarte surpinşi că oamenii s-au arătat a fi atât de diferiţi de animalele pe care le-am studiat. În cazul oamenilor, există o regenerare foarte limitată a oligodendrocitelor, dar aparent cele vechi au o capacitate mai mare de a contribui la reparaţia leziunilor”, a spus Jonas Frisén, profesor la Department of Cell and Molecular Biology la Karolinska Institutet, ce a condus acest studiu, citat de sciencedialy.com.
Aceste noi descoperiri indică importanţa tratării agresive a MS într-un stadiu timpuriu al progresiei bolii, pentru a preveni pierderea definitivă a oligodendrocitelor.
”Având în vedere că se formează puţine oligodendrocite, este importantă salvarea celor existente, ele fiind în stare să repare defecţiunile cauzate de boală”, a mai adăugat Frisén.
Concluziile unei alte cercetări publicate simultan în revista ”Nature”, de către grupul profesorului asociat Gonçalo Castelo-Branco de la Karolinska Institutet conduce la aceleaşi concluzii obţinute însă cu o metodologie diferită.
