Cancerul la stomac poate fi cauzat de o bacterie purtată de jumătate dintre oamenii de pe Pământ, dar depistarea sa este dificilă.
În 1982, doi medici-ştiinţifici australieni au descoperit o bacterie în formă de spirală a cărei formă dicta nu numai funcţia, ci şi capacitatea sa de a locui în cel mai dur mediu chimic al corpului uman. Aceste două indicii vor contribui la identificarea bacteriei ca fiind cauza unor afecţiuni grave ale stomacului, inclusiv a cancerului.
Medicii, dr. Barry Marshall şi dr. Robin Warren au împărţit Premiul Nobel pentru medicină în 2005 pentru descoperirea Helicobacter pylori şi pentru descoperirea suplimentară conform căreia H. pylori este cauza ulcerelor stomacale. Forma de tirbuşon şi un apendice asemănător firului de păr a H. pylori ajută agentul patogen să-şi croiască drum în mucoasa stomacului, unde prosperă.
Într-un auto-experiment îndrăzneţ, dr. Marshall a băut o soluţie care conţinea această bacterie, dovedind în 1984 că H. pylori provoacă gastrită şi ulcere peptice. Pe baza acestei descoperiri, antibioticele au devenit peste noapte un remediu. Cercetările ulterioare la nivel mondial au confirmat legătura agentului patogen cu cancerul.
Acum, la zeci de ani de la descoperirea H. pylori, oamenii de ştiinţă de la Colegiul de Medicină al Universităţii Naţionale din Taiwan şi-au propus să investigheze să afle dacă un test de screening de materii fecale, care detectează prezenţa H. pylori, ar putea servi drept semnal de avertizare timpurie a cancerului de stomac. Aceştia au conceput un studiu pentru depistarea persoanelor la scară comunitară, în speranţa de a contribui la reducerea incidenţei cancerului de stomac şi a mortalităţii.
Deşi cancerul de stomac nu este una dintre principalele cauze ale incidenţei cancerului şi ale deceselor în Statele Unite sau în Europa, este o cauză majoră a cancerului şi a mortalităţii în întreaga Asie, inclusiv în Japonia. În India, un nou centru numit în onoarea dr. Marshall a fost deschis luna trecută din cauza incidenţei problematice a afecţiunilor H. pylori în această ţară.
La nivel mondial, adenocarcinomul de stomac legat de H. pylori este a treia cauză principală de cancer, cu aproximativ 800. 000 de cazuri noi anual, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
În colaborare cu o echipă de cercetători de la Colegiul de Medicină, dr. Yi-Chia Lee, autorul principal al unui studiu publicat în revista JAMA, a invitat zeci de mii de locuitori din Taiwan - 152.503 persoane în total- să participe la proiectul de screening.
Cunoscut şi sub numele de cancer gastric, se estimează că 90% din cazurile din întreaga lume sunt direct legate de infecţia cu H. pylori. Bacteria este, de asemenea, cauza principală a unei alte malignităţi, o formă de limfom cunoscută sub numele de MALT, care înseamnă ţesut limfoid asociat mucoasei. MALT nu a fost o ţintă în cadrul studiului.
Echipa a emis ipoteza că analiza va determina dacă depistarea prin intermediul unui test pentru antigenul H. pylori din scaun (HPSA), împreună cu un test imunochimic fecal, cunoscut şi sub numele de FIT, este superioară, aproximativ egală sau mai mică decât testul FIT singur. Testele FIT sunt concepute pentru depistarea cancerului de colon prin identificarea sângelui ascuns în probele fecale. Screeningul FIT, deşi nu este conceput pentru a detecta tumorile maligne gastrointestinale superioare, a fost eficient în identificarea adenocarcinomului de stomac.
„Helicobacter pylori este un factor care contribuie la apariţia cancerului gastric, iar tratamentul de eradicare a bacteriei poate preveni apariţia acestuia”, scrie Lee, descriind ceea ce se numeşte mai frecvent terapie combinată cu antibiotice. La fel cum terapia cu antibiotice a devenit standardul de tratament pentru ulcerul peptic în urma descoperirii revoluţionare a lui Marshall, medicamentele sunt, de asemenea, medicamentele de elecţie pentru afecţiunile inflamatorii ale H. pylori care duc la cancer.
Pentru a evita rezistenţa la antibiotice, tratamentul implică, în general, o terapie cu trei antibiotice împreună cu un inhibitor al pompei de protoni (IPP). Acesta din urmă scade acidul gastric. Identificarea persoanelor cu risc de cancer la stomac prin screening şi prescrierea terapiei combinate opreşte, în esenţă, malignitatea înainte de a începe, spun cercetătorii asociaţi studiului.
„Rămâne necunoscut dacă screeningul comunitar pentru H. pylori poate reduce ratele de cancer gastric sau mortalitatea prin cancer gastric”, a adăugat dr. Lee, specialist în medicină internă.
Echipa a contactat locuitori din Taiwan, cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani, pentru a lua parte la studiu. Participanţii au fost invitaţi să participe în 2014, anul în care a început screening-ul. Recrutarea a continuat până în 2018. Echipa a randomizat 63.508 rezidenţi pentru screening cu HPSA şi FIT împreună, şi 88.995 pentru screening doar cu FIT. Studiul recent publicat în revista JAMA marchează evaluările finale ale cercetării de aproape zece ani.
H. pylori este o ţintă delicată pentru screening, deoarece cel puţin jumătate din populaţia lumii este purtătoare a bacteriei, fără să ştie, şi nu dezvoltă niciodată gastrită, ulcer sau cancer la stomac. Dar pentru cei care sunt susceptibili din cauza geneticii, a dietei, a mediului sau a tuturor celor trei, infecţia poate provoca inflamaţii cronice.
Bacteriile prosperă în stratul de mucus al stomacului prin secreţia unei enzime numită urează, care protejează coloniile de distrugerea de către acidul gastric. Ureaza descompune ureea din stomac în amoniac neutru, făcând ca micro-mediul agenţilor patogeni să fie alcalin şi favorabil supravieţuirii.
Inflamaţia cronică cauzată de coloniile de H. pylori poate duce la modificări precanceroase în stomac, acesta fiind motivul pentru care terapia combinată a făcut parte din studiu.
H. pylori a fost desemnat agent cancerigen de clasa 1 de către Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului, o divizie a OMS. O desemnare de clasă 1 înseamnă că există suficiente dovezi că agentul desemnat cauzează cancer. Conform IARC, alţi agenţi cancerigeni de clasa 1 includ fumul de ţigară şi radiaţiile UV (ultra- violete).
În ciuda anilor de colectare a datelor, cercetarea a produs rezultate mixte, subliniind faptul că ţintirea H. pylori prin testul HPSA nu a adăugat prea multe informaţii noi la rezultatele generale. De exemplu, echipa a înregistrat o rată de incidenţă a cancerului gastric de 0,032% în grupul de screening combinat HPSA şi FIT, comparativ cu o rată de incidenţă de 0,037% în grupul care a fost testat numai cu screening FIT. În ceea ce priveşte mortalitatea, datele au arătat o rată de 0,015% pentru grupul de screening cu teste combinate, comparativ cu 0,013% pentru cei care au fost testaţi doar prin FIT.
„În rândul rezidenţilor din Taiwan, testarea pentru HPSA combinată cu FIT nu a redus ratele de cancer gastric sau mortalitatea prin cancer gastric, comparativ cu o invitaţie doar pentru FIT”, au concluzionat Lee şi echipa. „Cu toate acestea, atunci când au fost luate în considerare diferenţele de participare la screening şi durata de urmărire, incidenţa cancerului gastric, dar nu şi mortalitatea prin cancer gastric, a fost mai scăzută în grupul HSPA cu FIT, comparativ cu FIT singur”, au precizat cercetătorii.
