Colegiul Medicilor din România (CMR*) subliniază importanţa introducerii opiniei unui expert medical independent, specialist într-o anumită specialitate medicală, ca fiind obligatorie, şi nu opţională, în cadrul unei anchete de malpraxis.
CMR susţine că introducerea unui corp de experţi independenţi, medici, este esenţială pentru rigoarea ştiinţifică şi medicală având în vedere că experţii medicali au o pregătire şi experienţă „unice" în gestionarea cazurilor din specialitatea lor medicală.
„Opinia lor este indispensabilă pentru luarea unor decizii informate şi corecte. Prin includerea obligatorie a opiniei specialiştilor în cadrul unei anchete de malpraxis, se asigură un echilibru necesar în analizarea modului în care au fost respectate cele mai înalte standarde medicale. În prezent, exclusiv un medic legist poate emite o opinie medicală obligatorie pentru justiţie. Medicii legişti nu au competenţele necesare pentru a se putea pronunţa pe toate actele medicale, din toate specialităţile medicale", se arată într-un comunicat al Colegiului transmis vineri seara.
Potrivit reprezentanţilor CMR, introducerea obligatorie a opiniei specialiştilor facilitează o abordare şi interpretare multidisciplinare a cazurilor complexe, cum sunt cele în care există o suspiciune de malpraxis.
Prin implementarea unei astfel de măsuri ar creşte creşterea transparenţa şi responsabilitatea în analizarea modului în care au fost luate anumite decizii medicale, întărind încrederea pacienţilor în sistemul de sănătate, spune CMR.
Modificarea legislaţiei, în sensul obligativităţii opiniei medicilor specialişti în cadrul unei anchete, va conduce la o analiză a modului în care practicile medicale definite de standardele internaţionale au fost respectate, reducând riscurile legale şi etice asociate, specifică CMR.
În opinia CMR, este esenţial ca autorităţile implicate în procesul de legiferare să acorde prioritate dezbaterii transparente şi asumate a unei legi care să sprijine deopotrivă medicii şi pacienţii.
„Avem încredere că obiectivul unei anchete este acela de a aduce clarificare asupra unei situaţii, de a stabili adevărul cu imparţialitate şi transparenţă şi de a asigura că toate aspectele relevante sunt investigate în mod corespunzător. Prin desfăşurarea unei anchete riguroase şi echitabile, se urmăreşte nu doar identificarea cauzelor şi responsabilităţilor, ci şi prevenirea unor situaţii similare, în viitor. Aceasta contribuie la consolidarea încrederii în instituţii şi la îmbunătăţirea continuă a practicilor şi procedurilor, în beneficiul tuturor celor implicaţi. (...) Este esenţial să rămânem echilibraţi şi să acţionăm cu discernământ, pentru a menţine stabilitatea şi funcţionalitatea sistemului medical, astfel încât fiecare persoană să primească sprijinul şi îngrijirea de care are nevoie, într-un climat de respect şi încredere reciprocă", susţin reprezentanţii CMR.
Colegiul Medicilor consideră că actuala lege a malpraxisului este „profund ineficientă, fapt resimţit deopotrivă de medici şi pacienţi”.
Potrivit ministrului, un grup de lucru lucrează încă din 2022 la o lege unitară pentru malpraxis şi despăgubiri, care să deservească interesul tuturor categoriilor de profesionişti din sectorul de sănătate.
Colegiul Medicilor consideră, însă, că grupul de lucru înfiinţat în octombrie 2022, din care fac parte toate organizaţiile profesionale, nu a avut rezultate concrete.
În 2022, Colegiul Medicilor din România (CMR) a iniţiat o dezbatere privind reglementarea malpraxisului, considerând că sistemul actual al poliţelor de malpraxis este ineficient şi nu oferă o protecţie reală medicilor.
Ulterior, propunerile au căpătat consistenţă, în 2023, într-un proiect de modificare a legislaţiei actuale, însă acesta a fost primit cu reticenţă de factorii decidenţi.
Mai mult, proiectul a fost criticat de ministrul Sănătăţii, care a susţinut că propunerea „ar fi făcut foarte dificilă practicarea profesiei”, deoarece ar creşte costul poliţei de asigurare la circa 1.000 de euro pe lună.
Potrivit ministrului, există deja un grup de lucru care urmează să elaboreze un proiect de lege. Din grupul de lucru urmează să facă parte reprezentanţi ai Colegiului Medicilor, Ordinului Asistenţilor Medicali şi altor organisme profesionale interesate.
„Trebuie să avem o lege unitară, care să deservească interesul tuturor categoriilor de profesionişti”, a spus anterior ministrul Sănătăţii prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la discuţiile din luna mai anul acesta.
Colegiul Medicilor a propus înfiinţarea unui corp al experţilor medicali care să realizeze expertiza judiciară în cazurile de malpraxis, dar şi îmbunătăţirea sistemului poliţelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis, astfel încât plata despăgubirilor materiale şi morale pentru pacienţii care au suferit prejudicii să fie preluată în mod real şi efectiv de asigurători în temeiul poliţei emise.
Printre propuneri se numără şi realizarea de expertize medico-legale în cazul unei suspiciuni de malpraxis.
Ulterior, ministrul Sănătăţii s-a declarat împotriva acestei propuneri a Colegiului Medicilor, acuzând că demersul a fost lipsit de transparenţă.
Colegiul Medicilor consideră însă că o nouă lege a malpraxisului este de o importanţă crucială pentru viitorul actului medical în România.
Într-un comunicat din luna mai 2024, Colegiul Medicilor preciza că scopul unei astfel de legi înseamnă existenţa unui cadru legislativ protectiv, atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi.
*CMR este organizaţia profesională naţională a medicilor.
Mai puteţi citi şi:
