O nouă tehnică ce combină măsurătorile fluxului sanguin în inima unui pacient cu un RMN poate îmbunătăţi capacitatea medicului de a diagnostica boala arterelor coronare.
Noua tehnologie permite medicilor să cuantifice fluxul sanguin în inimă cu imagistica RMN şi poate îmbunătăţi capacitatea acestora de a diagnostica boala coronariană, potenţial mortală, a constatat un studiu internaţional condus de cercetători de la facultatea de medicină a universităţii americane din Virginia (UVA).
Tehnica reprezintă un progres în imagistica prin rezonanţă magnetică cardiacă (RMN cardiac) utilizată împreună cu testele de stres pentru diagnosticarea bolii coronariene, o afecţiune întâlnită la peste 70% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani.
Testarea la efort prin RMN-ul cardiac este o modalitate neinvazivă prin care medicii pot evalua cât de bine funcţionează inima şi pot vedea dacă există blocaje periculoase ale fluxului sanguin.
Noua cercetare a UVA sugerează că RMN-ul cardiac combinat cu datele privind fluxul sanguin oferă o modalitate superioară de a identifica pacienţii cu boli cardiovasculare. Cercetătorii au constatat că noua tehnică a depăşit performanţele experţilor umani care examinează imaginile.
Cercetarea a fost publicată în revista JACC: Cardiovascular Imaging.
„Aceste constatări sunt importante deoarece înseamnă că un test neinvaziv precum un RMN cardiac poate fi utilizat pentru a ajuta la diagnosticarea bolilor cardiovasculare chiar şi în centrele medicale care ar putea să nu aibă medici foarte experimentaţi disponibili pentru a interpreta rezultatele”, a declarat dr. Amit Patel, cardiolog şi expert în imagistică la Centrul medical al UVA.
„Prin includerea acestor noi măsurători ale fluxului sanguin în interpretarea unui RMN cardiac, vom putea identifica cu mai multă precizie pacienţii cu cele mai mari şanse de a beneficia de o procedură invazivă de cateterizare cardiacă”, a indicat medicul.
Diagnosticarea bolii arterelor coronare
Afecţiunile inimii reprezintă principala cauză de deces la nivel global, ucigând milioane de oameni în fiecare an, iar boala arterelor coronare este cea mai frecventă formă de boală de inimă. În majoritatea cazurilor de boală coronariană, plăcile grase formate din colesterol şi alte substanţe se acumulează în arterele care duc sângele la inimă, blocând circulaţia sângelui ceea ce poate crea premisele pentru infarctul miocardic (atacul de cord) şi AVC (accident vascular cerebral).
Testarea la efort este o modalitate utilă de a depista boala arterelor coronare, dar noile cercetări ale echipe de la UVA sugerează că RMN-ul cardiac cumulat cu date privind fluxul sanguin este chiar mai bună. Pentru a determina acest lucru, echipa a lansat un studiu clinic în 10 locaţii din întreaga lume, testând tehnica la 127 de pacienţi cu o vârstă medie de 62 de ani.
Cercetătorii au dorit să vadă dacă un RMN cardiac cantitativ poate face distincţia între două forme de boală coronariană, „obstructivă” şi „neobstructivă”. Afecţiunea obstructivă este mai puţin frecventă, dar este mai probabil să necesite tratament cu un bypass coronarian sau o intervenţie chirurgicală cu stent cardiac. Boala coronariană neobstructivă este considerată mai puţin gravă decât cea obstructivă, întrucât, de obicei, nu trebuie tratată cu o intervenţie chirurgicală, dar poate provoca în continuare infarct şi necesită tratament cu medicamente.
Cercetătorii au constatat că adăugarea datelor privind fluxul sanguin a îmbunătăţit semnificativ capacitatea unui RMN cardiac de a identifica boala coronariană obstructivă.
S-a constatat că 56 de pacienţi, respectiv 44% dintre participanţii la studiu, prezentau o boală coronariană obstructivă, în timp ce 71 nu prezentau o boală obstructivă. RMN-ul cardiac îmbunătăţit s-a dovedit mai eficient în detectarea bolii coronariene obstructive decâtun RMN cardiac tradiţional.
„Sperăm că aceste descoperiri ne vor ajuta să reducem la minimum numărul de pacienţi care trebuie să fie supuşi unei proceduri invazive de cateterizare cardiacă”, a declarat dr. Patel.
Deşi acest studiu s-a concentrat pe îmbunătăţirea diagnosticării bolii coronariene obstructive, sunt necesare studii viitoare pentru a determina modul în care măsurătorile fluxului sanguin vor fi benefice pentru pacienţii cu alte afecţiuni cardiace, cum ar fi insuficienţa cardiacă.
