Dezechilibrele bacteriene ale microbiotei, în special pentru bacteria Ruminococcus gnavus, sunt asociate cu răspândirea lupusului eritematos sistemic (SLE) şi cu nefrita lupică care pune în pericol viaţa pacienţilor susţin cercetătorii americani.
”Raportul nostru furnizează informaţii despre cauzele posibile ale SLE, provenite din extinderea atipică a anumitor bacterii care locuiesc în intestinele noastre. Această nu este o infecţie, ci mai degrabă un dezechilibru al bacteriilor care altfel sunt de ajutor pentru sănătate general”, a declarat dr. Gregg Silverman de la NYU Langone Health din New York City pentru Reuters.
Cu toate că unii pacienţi intră în remisie şi nu au nevoie să fie trataţi, mulţi dintre ei trebuie să ia medicamente pentru a-şi menţine boala sub control. Cu excepţii minore, tratamentul actual implică medicamente care suprimă sistemul imunitar de la corticosteroizi la medicamente utilizate pentru transplant de organe sau chiar chimioterapie.
Dacă descoperirile se dovedesc corecte, ar putea fi nevoie doar de o intervenţie care îndepărtează o singură singură bacteriană - lipoglicana eliberată de bacteriile implicate - sau de a dezvolta mijloace de a face alte bacterii intestinale să supravieţuiască lui R. gnavus, susţin cercetătorii.
Dr. Silverman şi colegii săi au analizat mostrele de sânge şi fecale de la 61 de pacienţi de sex feminin cu LES şi 17 fără această boală. Prin comparaţie controalele au relevant că microbiota pacientiilor cu lupus eritrematos sistemic are o diversitate scăzută în bogăţia speciilor, cu reducerile cele mai pronunţate la cei cu un indice ridicat de activitate a bolii.
Pacienţii cu lupus au prezentat, de asemenea deficienţe ale intestinului subţire, care pot determina expunerea imună la bacteriile intestinale comensale, declanşând astfel boala.
Pacienţii cu lupus eritrematos sistemic au avut o reprezentare generală de 5 ori mai mare a lui R. gnavus, precum şi reducerile corespunzătoare la o specie bacteriană cu proprietăţi protectoare putative. Probele fecale ale pacienţilor au prezentat, de asemenea, creşteri ale bacteriei R. gnavus.
Mai mult, în trei grupuri independente, pacienţii cu nefrită lupică activă au prezentat o IgG serică crescută, în principal la antigene de lipoglican de perete celular cu restricţie de tulpină R. gnavus.
Studiile viitoare ale grupului vor implica dezvoltarea de teste mai bune pentru diagnosticarea precoce a lupusului, precum şi a predictorilor mai buni ai prognosticului.
