Un regim alimentar restrictiv, care presupune eliminarea din alimentaţie a unor carbohidraţi fermentabili, s-a dovedit mai eficient decât medicamentele în sindromul colonului iritabil. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat la Universitatea din Göteborg. Cu ajustări alimentare, mai mult de şapte din zece pacienţi au avut simptome semnificativ reduse.
Sindromul colonului iritabil (SCI) este un diagnostic frecvent care provoacă dureri abdominale, gaze şi balonare abdominală, diaree şi constipaţie, în diverse combinaţii şi cu grade diferite de severitate.
Tratamentul constă adesea în sfaturi dietetice, cum ar fi consumul de mese mici şi frecvente şi evitarea consumului excesiv de factori declanşatori alimentari, cum ar fi cafeaua, alcoolul şi băuturile carbogazoase.
Pacienţilor li se pot administra, de asemenea, medicamente pentru a ameliora simptome specifice, cum ar fi gaze sau constipaţie, diaree, balonare sau dureri abdominale.
Antidepresivele sunt uneori folosite pentru a îmbunătăţi simptomele în cazul SCI.
Studiul actual, publicat joi, în revista medicală The Lancet Gastroenterology & Hepatology, a comparat trei tratamente: două bazate pe dietă alimentară şi unul bazat pe utilizarea de medicamente.
Participanţii au fost pacienţi adulţi cu simptome severe sau moderate de SCI la Spitalul Universitar Sahlgrenska din Göteborg.
O mai bună ameliorare a simptomelor după ajustarea dietei
Primul grup a primit sfaturi dietetice tradiţionale pentru SCI, concentrându-se pe comportamentul alimentar combinat cu un aport scăzut de carbohidraţi fermentabili, cunoscuţi sub numele de FODMAP.
Aceştia includ, de exemplu, produse cu lactoză, leguminoase, ceapă şi cereale, care fermentează în colon şi pot provoca dureri în SCI.
Al doilea grup a primit un tratament alimentar cu un conţinut scăzut de carbohidraţi şi proporţional ridicat de proteine şi grăsimi.
În cel de-al treilea grup, a fost administrat cel mai bun medicament posibil pe baza celor mai supărătoare simptome SCI ale pacientului.
Fiecare grup a inclus aproximativ 100 de participanţi, iar perioadele de tratament au durat patru săptămâni.
Când cercetătorii au examinat apoi cât de bine au răspuns participanţii la tratamente, folosind o scală de evaluare a simptomelor SCI, rezultatele au fost clare.
Dintre cei care au primit sfaturi dietetice tradiţionale pentru SCI şi un conţinut scăzut de FODMAP, 76% au avut simptome semnificativ reduse.
În grupul care a primit un conţinut scăzut de carbohidraţi şi un conţinut ridicat de proteine şi grăsimi, proporţia a fost de 71%, iar în grupul de medicamente de 58%.
Toate grupurile au raportat o calitate a vieţii semnificativ mai bună, mai puţine simptome fizice şi mai puţine simptome de anxietate şi depresie.
Importanţa personalizării
La o monitorizare de şase luni, când participanţii din grupurile de diete au revenit parţial la obiceiurile alimentare anterioare, o mare parte dintre ei încă prezentau o ameliorare semnificativă din punct de vedere clinic a simptomelor; 68% în grupul care a primit sfaturi dietetice tradiţionale şi un conţinut scăzut de FODMAP şi 60% în grupul care a primit o dietă săracă în carbohidraţi.
„Prin acest studiu, putem arăta că dieta joacă un rol central în tratamentul SCI, dar că există mai multe tratamente alternative care sunt eficiente", spune cercetătorul şi dieteticianul care a condus studiul, Sanna Nybacka, într-un comunicat al universităţii din Göteborg.
Ea a precizat că este nevoie de mai multe cunoştinţe despre cum poate fi personalizat tratamentul SCI în viitor.
Cercetătorii din Göteborg spun că vor continua să investigheze dacă există anumiţi factori care pot estima dacă indivizii vor răspunde mai bine la diferite opţiuni de tratament.
