Oamenii de ştiinţă încearcă de ani de zile să afle dacă cafeaua este cu adevărat bună sau rea pentru organism. Acum, un nou studiu sugerează că răspunsul ar putea depinde de genele unei persoane.
Un nou studiu sugerează că obiceiurile dumneavoastră de a bea cafea pot depinde de genele dumneavoastră.
O echipă internaţională de cercetători a găsit dovezi că există gene specifice care pot determina predispoziţia unei persoane pentru consumul de cafea şi cum afectează cafeaua organismul.
Totuşi, pentru a complica lucrurile, aceste influenţe genetice par să interacţioneze cu factorii de mediu şi culturali în moduri care pot produce rezultate opuse în diferite grupuri.
Pur şi simplu, răspunsul dacă cafeaua este bună sau rea poate varia literalmente de la persoană la persoană.
„Aveam motive întemeiate să bănuim, din lucrări anterioare, că există gene care influenţează cantitatea de cafea pe care o consumă cineva", spune dr. Abraham Palmer, profesor de psihiatrie la facultatea de medicină a universităţii sudice din California (UC San Diego), într-un comunicat de presă.
„Şi astfel, nu am fost surprinşi să constatăm că în ambele cohorte pe care le-am examinat existau dovezi statistice că aceasta este o trăsătură ereditară. Cu alte cuvinte, anumite variante genetice pe care le moşteneşti de la părinţii tăi influenţează cât de multă cafea ai şanse să consumi".
Testare genetică dă o mână de ajutor
Pentru a desluşi acest puzzle genetic, cercetătorii au efectuat un studiu de asociere la nivelul întregului genom (GWAS), analizând datele de la peste 460.000 de persoane din două baze de date mari - baza de date 23andMe, cu peste 130.000 de americani, şi UK Biobank, cu peste 334.000 de participanţi britanici.
„Am folosit aceste date pentru a identifica regiunile de pe genom asociate cu faptul că cineva este mai mult sau mai puţin predispus să consume cafea", explică dr. Hayley Thorpe, autorul principal al studiului, de la Universitatea Western din Ontario. „Şi pentru a identifica genele şi biologia care ar putea sta la baza consumului de cafea".
Pentru fiecare bază de date, cercetătorii au căutat corelaţii între variantele genetice şi obiceiurile de consum de cafea declarate de către participanţi în urma unor sondaje.
Sondajul 23andMe a chestionat în mod specific despre consumul de cafea cu cofeină, în timp ce sondajul UK Biobank a colectat date despre cafea în general, inclusiv despre cele decafeinizate.
Rezultate: Genele cafelei au diverse impacturi
Analiza a scos la iveală mai multe constatări intrigante. În primul rând, a confirmat o componentă genetică clară pentru consumul de cafea, anumite profiluri genetice fiind asociate cu un consum mai mare sau mai mic de cafea în ambele baze de date.
Cu toate acestea, lucrurile au devenit mai complexe atunci când cercetătorii au analizat legăturile dintre aceste „gene ale cafelei" şi diverse afecţiuni şi trăsături de sănătate.
În datele de la 23andMe, variantele genetice legate de un consum mai mare de cafea au prezentat o corelaţie pozitivă cu afecţiuni dăunătoare precum obezitatea şi abuzul de substanţe, ceea ce sugerează că un consum de cafea determinat de genetică ar putea atrage după sine unele riscuri serioase pentru sănătate.
Pe de altă parte, opusul a fost valabil pentru afecţiuni psihiatrice precum anxietatea şi depresia. Datele de la 23andMe au arătat o corelaţie pozitivă, în timp ce UK Biobank a indicat o corelaţie negativă. Cu alte cuvinte, aceleaşi variante genetice asociate cu un consum mai mare de cafea erau legate de riscuri mai mari de probleme de sănătate mintală într-o populaţie, dar păreau a fi protectoare în cealaltă.
Concluzii: Ar trebui să continuaţi să beţi cafea?
Deci, ce explică aceste constatări contradictorii între cele două populaţii?
Potrivit cercetătorilor, probabil că se reduce la diferenţele de mediu şi culturale în modul în care este consumată cafeaua.
„Ştim că britanicii au, în general, o preferinţă mai mare pentru cafeaua instant, în timp ce cafeaua măcinată este mai preferată în Statele Unite", notează Thorpe.
„Şi apoi mai sunt şi frappuccino-urile", adaugă dr. Sandra Sanchez-Roige, referindu-se la băuturile de cafea zaharoase şi pline de calorii populare în America.
De asemenea, sondajele nu au luat în calcul şi alte băuturi cu cofeină, cum ar fi ceaiul, care este consumat pe scară mai largă în Marea Britanie.
După cum explică Palmer, „cafeaua este o decizie pe care o iau oamenii", influenţată de normele şi obiceiurile culturale.
„Pentru că, spre deosebire de înălţime, unde comportamentul tău nu are prea mult de-a face cu ea, comportamentul tău şi alegerile pe care le faci în mediul în care trăieşti joacă diverse roluri", spune Sanchez-Roige. „Aşa că interacţiunea dintre genotip şi mediu complică imaginea de ansamblu".
În timp ce influenţele genetice par clare, dacă cafeaua sfârşeşte prin a fi dăunătoare sau benefică depinde probabil de factori precum nivelul de cofeină, conţinutul de calorii, consumul de alcool şi multe altele.
Cercetătorii subliniază că sunt încă necesare mult mai multe investigaţii pentru a descâlci toate iţele.
„Aceste informaţii conturează o imagine destul de clară că în acest caz combinarea acestor două seturi de date nu ar fi fost chiar o idee înţeleaptă. Iar noi nu am ajuns să facem acest lucru", conchide Thorpe, menţionând că fuzionarea celor două baze de date ar putea masca sau chiar anula efecte importante.
Aşadar, deocamdată, indiferent dacă obiceiul de a bea cafea este genetic sau o alegere personală, cea mai sănătoasă abordare pare clară: porţii simple şi modeste de cafea de înaltă calitate, fără multe zaharuri şi grăsimi adăugate, şi, bineînţeles, doza de cofeină luată cu moderaţie. Genele şi organismul dumneavoastră s-ar putea să vă mulţumească.
