Medicii ar putea avea în curând o modalitate nouă, de înaltă tehnologie, de a diagnostica scleroza multiplă, folosind examinări specifice ale ochilor. Această descoperire interesantă ar putea face mai uşoară şi mai rapidă detectarea sclerozei multiple.
Ochii sunt conectaţi direct la creier, astfel încât pot arăta semne timpurii ale unor probleme cerebrale precum scleroza multiplă.
Cercetătorii au combinat două tipuri de scanări ale ochilor cu programe informatice inteligente care pot detecta mici modificări ale ochilor. Aceste modificări pot fi semne timpurii ale sclerozei multiple, chiar înainte de apariţia altor simptome.
Cele două scanări oculare utilizate sunt: tomografia cu coerenţă optică (OCT) şi oftalmoscopia laser cu scanare în infraroşu (IR-SLO).
Învăţând computerele să analizeze aceste scanări, medicii ar putea depista scleroza multiplă mai devreme decât oricând.
Un model de învăţare automată antrenat cu imagini ale retinei obţinute prin tomografie cu coerenţă optică (OCT) şi oftalmoscopie laser cu scanare în infraroşu (IR-SLO) poate detecta scleroza multiplă (SM) cu o precizie „uimitoare” de aproape 100%, ceea ce ar putea duce la un diagnostic şi tratament mai precoce, au raportat cercetătorii.
„Această abordare satisface o nevoie existentă în diagnosticarea SM prin valorificarea imaginilor de înaltă rezoluţie (IR-SLO) alături de datele OCT”, a declarat cercetătoarea studiului Rahele Kafieh, de la departamentul de Inginerie, a Universităţii Durham, din Anglia, într-un comunicat.
„Performanţa de diagnostic îmbunătăţită, cu sensibilitate şi specificitate ridicate, sugerează că această metodă poate diferenţia mai bine între SM şi persoanele sănătoase, abordând nevoia de instrumente de diagnostic mai precise şi mai fiabile în scleroza multiplă”, a adăugat Kafieh.
Studiul a fost publicat în numărul din iulie al revistei Translational Vision Science & Technology.
Două scanări, mai bune decât una
Daunele cauzate de SM pot afecta retina. OCT poate ajuta la cuantificarea neurodegenerării în SM, la monitorizarea progresiei handicapului şi la evaluarea eficacităţii terapiilor neuroprotectoare.
Cu toate acestea, este neclar modul în care încorporarea IR-SLO, cunoscută şi sub denumirea de imagistică monocromatică a fundului de ochi, poate îmbunătăţi automat diagnosticul sclerozei multiple.
Pentru a investiga, cercetătorii au antrenat modele informatice pentru a clasifica SM utilizând date IR-SLO şi OCT de la 32 de pacienţi cu scleroză multiplă şi 70 de persoane sănătoase.
Într-un set intern de date de testare, un model biomodal care încorporează atât imagini IR-SLO, cât şi OCT a avut o acurateţe de 92%, o sensibilitate de 95%, o specificitate de 92% şi o suprafaţă sub curba caracteristică de funcţionare a receptorului (AUROC) de 97%.
Modelul bimodal a rezistat într-un set de date extern, cu o precizie de 85%, o sensibilitate de 97%, o specificitate de 85% şi un AUROC de 99%.
„Integrarea imaginilor IR-SLO şi a testelor de grosime OCT a condus la o performanţă superioară a modelului (cu aproximativ 3% mai mare decât atunci când a fost utilizat doar OCT)”, a raportat echipa de studiu.
„Acest lucru este într-adevăr în conformitate cu aşteptările noastre, deoarece modelul fuzionat valorifică o gamă mai largă de imagini de intrare din două modalităţi distincte, încorporând astfel mai multe informaţii utile pentru detectarea precisă a sclerozei multiple”, au spus ei.
„Deşi rezultatele sunt promiţătoare, această abordare nu este încă pregătită pentru utilizare clinică”, a precizat Kafieh.
Pentru a transpune acest lucru în practica clinică, sunt necesare studii suplimentare cu populaţii mai mari şi mai diverse pentru a valida constatările şi a asigura robusteţea şi generalizabilitatea modelului, a explicat ea.
De asemenea, este necesar să se dezvolte un software uşor de utilizat care să se integreze cu sistemele de imagistică clinică existente pentru a facilita utilizarea acestei abordări bimodale în practica de rutină şi pentru a obţine aprobări de reglementare.
„Prin abordarea acestor etape, modelul bimodal propus poate fi transpus efectiv în utilizarea clinică, oferind un progres semnificativ în diagnosticarea şi gestionarea SM”, a indicat Kafieh.
Dacă această nouă abordare va fi utilizată pe scară largă, ar putea însemna schimbări majore pentru persoanele cu scleroză multiplă:
- diagnostic mai rapid;
- teste mai puţin invazive (nu este nevoie de proceduri dureroase);
- tratament mai timpuriu, care ar putea încetini boala;
- experienţă mai confortabilă (scanările oculare sunt rapide şi nedureroase);
Necesitatea unor cercetări suplimentare
Comentând cercetarea pentru Medscape Medical News, dr. Patricia K. Coyle, profesor de neurologie, la facultatea de medicină Renaissance din Stony Brook, New York, care nu a fost implicată în studiu, a subliniat necesitatea efectuării unor cercetări suplimentare.
„Oamenii caută un biomarker de diagnosticare a SM dovedit, dar nu îl avem încă”, a spus Coyle.
Această nouă cercetare este „preliminară şi ar necesita studii ample de validare suplimentare înainte de a putea fi acceptată. Cifrele sunt foarte mici şi nu există un grup de control robust de subiecţi cu alte boli neurologice”, a avertizat medicul.
De asemenea, oferind o perspectivă asupra acestei cercetări, dr. Daniel Ontaneda, neurolog de personal la Centrul pentru scleroza multiplă acClinicii Cleveland, a declarat că: „este foarte util să ştim dacă există o implicare a nervului optic, deoarece oferă o mai mare încredere în diagnosticul SM”.
„Din punct de vedere conceptual, este o idee foarte atractivă de a combina OCT şi oftalmoscopia laser cu scanare cu reflectanţă în infraroşu, iar acest studiu este un prim pas excelent, dar nu cred că este un studiu definitiv”, a precizat Ontaneda.
Medicul a remarcat faptul că, în timp ce majoritatea centrelor de SM au OCT, oftalmoscopia laser cu reflexie în infraroşu nu este la fel de frecvent disponibilă, ceea ce ar putea fi o barieră.
„Este obişnuit pentru noi să facem OCT la persoanele care se prezintă pentru un diagnostic de scleroză multiplă, însă OCT nu face parte în prezent din criteriile de diagnostic, dar va fi probabil inclusă în criteriile revizuite”, a precizat Ontaneda.
Kafieh şi Coyle nu au conflicte de interese relevante. Ontaneda este cercetătorul principal în cadrul unui studiu privind biomarkerii de diagnostic în SM sponsorizat de Institutul Naţional de Tulburări Neurologice şi Accidente Vasculare Cerebrale.
