Dincolo de efectele nefaste binecunoscute ale expunerii la plumb în copilărie asupra nivelului IQ, un nou studiu sugerează că efectele pe termen lung asupra creierului se pot extinde şi la trăsăturile de personalitate la vârsta adultă.
Peste 500 de neozeelandezi au fost testaţi, în perioada copilăriei, pentru nivelurile de plumb din sânge, iar cei cu niveluri mai ridicate au înregistrat riscuri mai mari de a avea trăsături de personalitate asociate cu probleme precum o psihopatologie mai mare, mai puţină satisfacţie profesională şi relaţii personale dificile.
”Am urmărit oameni care s-au născut acum zeci de ani, când plumbul era încă foarte prezent în atmosferă, şi ne-am întrebat: dacă o persoană a fost expusă la plumb în copilărie, aceasta îi va afecta sănătatea mintală şi personalitatea la vârsta adultă?”, a declarat Aaron Reuben, de la Duke University din Durham, Statele Unite, citat de Reuters.
Rezultatele cercetării actuale sunt comparabile cu cele obţinute în studiile anterioare în Nouă Zeelandă, inclusiv o mică scădere a IQ-ului şi un risc uşor mai mare pentru comportamentul criminal.
Mai mult, impactul plumbului s-a dovedit a fi comparabil cu cel al altor factori de risc cum ar fi abuzul în timpul copilăriei.
Nivelurile de vârf ale plumbului în aer au coincis cu utilizarea acestuia în benzină între anii 1940 şi începutul anilor 1990. Din 1976 până în 1980, copiii din SUA aveau nivelul de plumb din sânge de trei ori ori mai mare decât standardul actual pentru atenţia clinică.
Cercetătorii au analizat datele dintr-un studiu amplu de sănătate pe mai multe generaţii, concentrându-se pe 579 de persoane născute în 1972 şi 1973 în Dunedin, Nouă Zeelandă.
Participanţiilor li s-a testat nivelul plumbului din sânge la vârsta de 11 ani şi apoi au fost intervievaţi la fiecare doi ani până la vârsta adultă, pentru a verifica indicatorii de sănătate psihică.
De asemenea, participanţilor li s-a cerut să desemneze persoane care le cunoşteau bine pentru a le descrie utilizând un chestionar cu 25 de elemente, care a măsurat cinci trăsături de personalitate: nevrotismul, deschiderea la experienţă, agreabilitatea, extraversiunea şi conştiinciozitatea.
Astfel, în timp ce alte studii au analizat efectele expunerii la plumb asupra riscului unui comportament antisocial, ADHD şi IQ, acum cercetătorii au analizat trăsăturile de personalitate.
Rezultatele au arătat că persoanele cu niveluri mai mari de plumb în sânge în copilărie ”au fost mai nevrotice, mai putin agreabile şi mai putin conştiincioase".
"Iar aceşti factori influenţează cât de bune sunt relaţiile de muncă şi relaţiile interpersonale”, a mai spus Reuben.
Fiecare creştere de 5 micrograme pe decilitru a nivelului de plumb din sânge la vârsta de 11 ani a fost asociată cu o creştere cu 34% a riscului de a manifesta simptome psihopatologice generale la vârsta adultă, cum ar fi gândirea dezordonată, nevrotism sau scăderi în agreabilitate şi conştiinciozitate, a constatat studiul.
