Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Edinburgh spun că pot prezice dacă o persoană se poate aştepta să trăiască mai mult sau să moară mai devreme decât media, privindu-şi ADN-ul.
Experţii au analizat efectul combinat al variaţiilor genetice care influenţează durata de viaţă pentru a produce un sistem de notare. Persoanele care se înscriu în primele zece procente din populaţie s-ar putea aştepta să trăiască cu până la cinci ani mai mult decât cei care au scor în cel mai mic, spun cercetătorii.
Studiul a dezvăluit, de asemenea, informaţii noi privind implicarea genelor în anumite boli, dar şi mecanismele biologice implicate în îmbătrânire, spun cercetătorii.
Experţii de la Institutul Usher de la Universitatea din Edinburgh au analizat datele genetice de la mai mult de o jumătate de milion de persoane, alături de înregistrările privind durata de viaţă a părinţilor acestora.
Aproximativ 12 secvenţe ale genomului uman au fost considerate ca având un impact semnificativ asupra duratei de viaţă, inclusiv cinci noi părţi care nu au fost raportate anterior.
Secvenţele ADN cu cel mai mare impact asupra duratei de viaţă au fost cele care sunt legate de boli letale, inclusiv boli de inimă şi afecţiuni legate de fumat.
Genele care au fost legate de alte tipuri de cancer, cu toate acestea, nu au apărut în acest studiu.
Acest lucru sugerează că susceptibilitatea la deces cauzată de aceste tipuri de cancer este fie rezultatul unor diferenţe genetice mai rare printre persoanele afectate, fie factorii sociali şi de mediu.
Oamenii de ştiinţă au sperat să descopere şi gene care influenţează mecanismul de îmbătrânire al oamenilor dar susţin că dacă există astfel de gene, efectele lor au fost prea mici pentru a fi detectate în acest studiu.
”Am descoperit că genele care afectează creierul şi inima sunt responsabile pentru cea mai mare parte a variaţiei de viaţă”, a declarat pentru sciencedaily.com, Paul Timmers membru al echipei de cercetare de la Universitatea din Edinburgh.
