O cantitate mai mare de grăsime viscerală abdominală la mijlocul vieţii este legată de dezvoltarea bolii Alzheimer, potrivit unei cercetări care va fi prezentată săptămâna viitoare la reuniunea anuală a Societăţii de Radiologie din America de Nord (RSNA 2023).
Grăsimea viscerală este grăsimea care înconjoară organele interne din zona abdominală.
Cercetătorii au descoperit că această grăsime abdominală ascunsă este legată de modificări la nivelul creierului cu până la 15 ani înainte de apariţia primelor simptome de pierdere a memoriei în cazul bolii Alzheimer.
Potrivit Asociaţiei Alzheimer, există peste 6 milioane de americani care trăiesc cu această maladie. Până în 2050, se estimează că acest număr va fi mai mult decât dubla şi va creşte la aproape 13 milioane numai în Statele Unite. Una din cinci femei şi unul din zece bărbaţi vor dezvolta boala Alzheimer în timpul vieţii.
Pentru a încerca să identifice mai devreme riscurile de Alzheimer, cercetătorii au evaluat asocierea dintre volumul creierului în scanările RMN, precum şi absorbţia de amiloid şi tau la tomografia cu emisie de pozitroni (PET), cu indicele de masă corporală (IMC), obezitatea, rezistenţa la insulină şi ţesutul adipos abdominal (gras) la o populaţie de vârstă mijlocie normală din punct de vedere cognitiv.
Amiloidul şi tau sunt proteine despre care se crede că interferează cu comunicarea dintre celulele creierului.
Au existat studii care au făcut legătura între IMC şi atrofia creierului sau chiar un risc mai mare de demenţă, dar niciun studiu anterior nu a legat un anumit tip de grăsime de proteina reală a bolii Alzheimer la persoanele normale din punct de vedere cognitiv, spune autorul studiului, dr. Mahsa Dolatshahi, cercetător post-doctoral la Institutul de Radiologie Mallinckrodt (MIR) de la facultatea de medicină a universităpţii Washington, din St. Louis.
Potrivit medicului america, nu există studii similare care să fi investigat rolul diferenţial al grăsimii viscerale şi subcutanate, în special în ceea ce priveşte patologia amiloidă a bolii Alzheimer, încă de la jumătatea vieţii.
Pentru acest studiu transversal, cercetătorii au analizat date de la 54 de participanţi sănătoşi din punct de vedere cognitiv, cu vârste cuprinse între 40 şi 60 de ani, cu un IMC mediu de 32.
Participanţilor li s-au măpsurat nivelurile de glucoză şi insulină, precum şi au fost suăuşi unor teste de toleranţă la glucoză.
Volumul grăsimii subcutanate (grăsimea de sub piele) şi al grăsimii viscerale au fost măsurate cu ajutorul unui RMN abdominal.
RMN-ul cerebral a măsurat grosimea corticală a regiunilor cerebrale care sunt afectate în cazul bolii Alzheimer.
Scanarea PET a fost utilizat pentru a examina patologia bolii la un subset de 32 de participanţi, concentrându-se pe plăcile amiloide şi încurcăturile tau care se acumulează în boala Alzheimer.
Cercetătorii au descoperit că un raport mai mare între grăsimea viscerală şi cea subcutanată a fost asociat cu o absorbţie mai mare a trasorului amiloid PET în cortexul precuneus, regiune cunoscută ca fiind afectată la început de patologia amiloidă în boala Alzheimer.
Această relaţie a fost mai gravă la bărbaţi decât la femei.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că măsurătorile mai mari ale grăsimii viscerale sunt legate de o încărcătură mai mare de inflamaţie în creier.
Se sugerează că mai multe căi joacă un rol.
„Secreţiile inflamatorii ale grăsimii viscerale - spre deosebire de efectele potenţial protectoare ale grăsimii subcutanate - pot duce la inflamaţie în creier, unul dintre principalele mecanisme care contribuie la boala Alzheimer", a declarat dr. Dolatshahi.
Autorii remarcă faptul că, descoperirile au mai multe implicaţii cheie pentru un diagnostic şi o intervenţie mai timpurii.
Potrivit autorilor, studiul evidenţiază un mecanism cheie prin care grăsimea ascunsă poate creşte riscul de boală Alzheimer.
Acesta arată că astfel de modificări cerebrale apar încă de la vârsta de 50 de ani, în medie - cu până la 15 ani înainte de apariţia primelor simptome de pierdere a memoriei ale bolii Alzheimer.
„Trecând dincolo de indicele de masă corporală în caracterizarea mai bună a distribuţiei anatomice a grăsimii corporale pe RMN, avem acum o înţelegere unică şi mai bună a motivelor pentru care acest factor poate creşte riscul pentru boala Alzheimer", a declarat la rândul său, autorul principal dr. Cyrus A. Raji, profesor asociat de radiologie şi neurologie şi director al departamentului de imagisticiă prin rezonanţă neuromagnetică de la MIR
Specialiştii mai notează că, rezultatele pot indica grăsimea viscerală ca ţintă de tratament pentru a modifica riscul de inflamaţie cerebrală şi demenţă.
Foto articol: Această figură arată o neuroinflamaţie crescută (culori galbene) asociată cu un nivel mai ridicat de grăsime ascunsă (grăsime viscerală) în cohorta de 54 de participanţi cu o vârstă medie de 50 de ani în materia albă a creierului. Culorile verzi reprezintă materia albă normală. Credit: RSNA, dr. Mahsa Dolatshahi.
