Un nou „Ghid de acţiune pentru o îngrijire eficientă” a cancerului a fost lansat recent de All.Can în parteneriat cu Universitatea din Amsterdam. Ghidul stabileşte obiective pentru a oferi o îngrijire mai rapidă, mai coordonată şi mai echitabilă a cancerului în întreaga Europă, şi oferă o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a parametrilor-cheie care vizează monitorizarea şi îmbunătăţirea îngrijirii cancerului în toate sistemele de sănătate. De asemenea, raportul analizează îndeaproape rezultatele privind sănătatea pacienţilor şi modul în care datele raportate de pacienţi pot contribui la îmbunătăţirea eficienţei pentru pacienţii cu cancer.
Eficienţa îngrijirii cancerului şi asistenţa medicală bazată pe valoare pentru pacienţii cu cancer pot ajuta sistemele de sănătate din Europa să devină mai durabile, subliniază un nou raport care analizează cele mai bune practici din întreaga Europă, inclusiv din cadrul Sistemului naţional de sănătate (NHS) din Regatul Unit, unde se măsoară impactul „eficienţei” asupra cazurilor de cancer şi se învaţă din măsurarea performanţei.
Ineficienţele din domeniul asistenţei medicale sunt foarte răspândite, estimându-se că, în ţările OCDE, 20 % din cheltuielile cu asistenţa medicală sunt irosite pe intervenţii ineficiente. Această problemă este critică în îngrijirea cancerului, unde întârzierile pot afecta semnificativ ratele de supravieţuire.
Întreruperile în procesul de îngrijire - cum ar fi recunoaşterea târzie a simptomelor, coordonarea insuficientă între furnizorii de îngrijire primară şi secundară şi participarea redusă la programele de screening - agravează problema.
Raportul OCDE Eliminarea inegalităţilor evidenţiază disparităţi puternice în Europa, ţări precum Suedia şi Spania obţinând diagnostice mai rapide şi rezultate mai bune, în timp ce altele, precum România şi Polonia, se luptă cu întârzieri sistemice.
Ineficienţa îngrijirii cancerului costă vieţile pacienţilor şi bugetele serviciilor de sănătate. Ca răspuns la aceste provocări, All.Can, în parteneriat cu Universitatea din Southampton, a identificat opt parametri-cheie pentru îmbunătăţirea eficienţei îngrijirii cancerului. Aceşti parametri se concentrează pe trei domenii principale: promptitudinea îngrijirii, coordonarea îngrijirii şi centrarea pe pacient.
Studiul, bazat pe o analiză cuprinzătoare a literaturii academice, a datelor din registrele naţionale de cancer şi a interviurilor cu experţi, subliniază impactul îngrijirii la timp asupra rezultatelor medicale.
Identificarea acestor parametri este crucială, însă implementarea lor efectivă în cadrul sistemelor de sănătate este următoarea provocare, spun autorii.
Pentru a aborda această problemă, All.Can, în parteneriat cu Universitatea din Amsterdam, a elaborat Ghidul de acţiune pentru îngrijirea eficientă a cancerului.
Acest ghid oferă o foaie de parcurs, structurată la nivel clinic, organizaţional sau politic, cu privire la modul de punere în aplicare a acestor parametri de eficienţă a îngrijirii cancerului în contextele lor specifice.
„Cele mai semnificative provocări pe care le-am identificat, în urma interviurilor cu experţi din 18 ţări, au fost asociate cu aspecte de reglementare, cum ar fi lipsa unei abordări naţionale a datelor privind cancerul şi a interoperabilităţii între bazele de date pentru a monitoriza oportunitatea îngrijirii cancerului, precum şi absenţa cadrelor juridice pentru rolul asistenţilor medicali specialişti în oncologie şi al navigatorilor de îngrijire”, a declarat pentru Euractiv dr. Ana Sofia Carvalho, doctorandă la Amsterdam UMC şi cercetător principal al Ghidului de acţiune All.Can, evidenţiind provocările legate de punerea în aplicare a metricilor de eficienţă în îngrijirea cancerului.
Aceste provocări sunt deosebit de relevante pentru măsurătorile legate de promptitudinea şi coordonarea îngrijirilor, o problemă semnificativă pentru indicatorii metrici legaţi de centrarea pe pacient fiind absenţa unei abordări naţionale pentru colectarea sistematică a datelor raportate de pacienţi.
„Voinţa politică şi finanţarea sunt esenţiale pentru avansarea acestor eforturi, de exemplu, asigurarea unei capacităţi suficiente pentru iniţierea, monitorizarea şi extinderea proiectelor pilot”, a precizat dr. Carvalho, adăugând că „dacă nu se alocă fonduri sau resurse umane, atunci nu este cu adevărat o prioritate”.
Exemplele din Regatul Unit şi Elveţia, prezentate în Ghidul de acţiune, arată că iniţiativele reuşesc atunci când au obiective clare şi asigură adaptarea culturală şi sisteme de evaluare comparativă, dar relevă, de asemenea, provocări în menţinerea impulsului fără un angajament politic şi financiar susţinut.
„Unele dintre recomandările-cheie ale ghidului sunt instituţionalizarea căilor standardizate de îngrijire a cancerului pentru fiecare tip de cancer, inclusiv reglementarea şi monitorizarea problemelor care afectează promptitudinea îngrijirii”, a explicat dr. Carvalho.
Australia oferă un exemplu de dezvoltare şi punere în aplicare a „căilor optime de îngrijire”. Aceste parcursuri descriu paşii bazaţi pe dovezi pentru prevenire, diagnostic, tratament şi supravieţuire, adaptaţi la tipuri specifice de cancer, cu termene şi repere definite.
„Căile standardizate de îngrijire a cancerului ajută furnizorii să coordoneze îngrijirea şi să se asigure că pacienţii din întreaga ţară primesc aceeaşi îngrijire. De asemenea, acestea pot sprijini profesioniştii din domeniul sănătăţii în monitorizarea rezultatelor pacienţilor”, a adăugat dr. Carvalho. Această abordare favorizează coerenţa, echitatea şi rezultate mai bune în întregul sistem de asistenţă medicală.
O altă recomandare este stabilirea unui cadru legal pentru rolul asistenţilor medicali specialişti în oncologie şi al navigatorilor pentru îngrijirea cancerului în cadrul traseului de îngrijire a cancerului pentru a îmbunătăţi coordonarea îngrijirii.
„Parametrii care monitorizează accesul pacienţilor la asistentele medicale clinice specializate pot asigura o îngrijire mai centrată pe pacienţi şi mai coordonată. Acestea sunt componente-cheie pentru asigurarea unei îngrijiri care este atât eficientă, cât şi echitabilă”, a remarcat dr. Carvalho.
Medicul a explicat că ghidul ar trebui să fie contextualizat în funcţie de priorităţile fiecărei ţări sau regiuni.
„Avem nevoie ca factorii de decizie politică să acorde prioritate oportunităţii, coordonării îngrijirii şi centrării pe pacient, iar Ghidul de acţiune poate ajuta la definirea priorităţilor în fiecare context”, a menţionat ea.
Ghidul poate servi, de asemenea, ca un instrument de susţinere pentru toate părţile interesate din ecosistemul cancerului. „De exemplu, un reprezentant al pacienţilor poate utiliza acest document în întâlnirile cu factorii de decizie politică sau cu reprezentanţii administraţiei spitalelor”.
Cu ajutorul acestei foi de parcurs pentru implementare, al diverselor resurse suplimentare şi al recomandărilor practice, utilizatorii ghidului vor fi împuterniciţi să determine schimbări semnificative pentru o mai bună îngrijire a cancerului în contextele locale, regionale sau naţionale, spun autorii.
În ultimii ani, România a înregistrat progrese importante în combaterea cancerului, fiind prima ţară din UE care a adaptat prevederile Planului European de Combatere a Cancerului într-un document naţional, dar şi prin iniţiative precum îmbunătăţirea accesului la terapii inovatoare şi demersuri de aliniere la standardele europene. Totuşi, sustenabilitatea pe termen lung a acestor iniţiative depinde de investiţii constante în prevenţie, diagnostic precoce şi îngrijiri complete pentru pacienţi, portivit All.Can România, o platformă internaţională dedicată îmbunătăţirii eficienţei tratării cancerului.
În contextul creşterii cazurilor de cancer şi al necesităţii implementării eficiente a Planului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Cancerului, iniţiativa locală All.Can a realizat o analiză privind resursele financiare, umane sau de infrastructură din sectorul de sănătate, în scopul îmbunătăţirii traseului pacientului cu cancer.
Rezultatele acestei analize arată progresele făcute în România pentru îngrijirea pacienţilor cu cancer, precum şi nevoia de îmbunătăţire în continuare a unor politici publice din domeniu, acolo unde există lacune sau ineficienţe sistemice. Astfel, All.Can a semnalizat o serie de direcţii de optimizare a resurselor disponibile, precum şi recomandări pentru facilitarea accesului pacienţilor la servicii esenţiale, pentru un traseu cât mai scurt al acestora în interiorul sistemului de sănătate, dar şi o îngrijire la standarde de calitate cât mai înalte.
Aceasta a lansat, în cursul lunii decembrie, un apel către viitorul Guvern pentru prioritizarea oncologiei şi onco-hematologiei în politicile de sănătate publică, respectiv pentru a menţine oncologia ca domeniu prioritar de intervenţie, prin implementarea măsurilor care vizează optimizarea traseului pacientului oncologic.
