Virusul sinciţial respirator (VSR/RSV) reprezintă o infecţie frecventă la copii şi la adulţii în vârstă şi poate provoca simptome uşoare, precum tuse, strănut şi febră, dar poate duce şi la afecţiuni mai grave, cum ar fi pneumonia sau chiar decesul. VSR cauzează o povară semnificativă de boală în rândul populaţiei globale, cu aproximativ 33,1 milioane de cazuri în fiecare an, şi este principala cauză a bronşiolitei şi a pneumoniei virale la sugari.
Virusul sinciţial respirator (VSR) este un virus sezonier al tractului respirator care provoacă, în general, simptome usoare asemănătoare răcelii, însă poate fi fatal pentru copiii mici şi persoanele în vârstă.
Virusul este contagios şi reprezintă o cauză frecventă a bolilor respiratorii, putând afecta plămânii şi căile respiratorii ale unei persoane infectate, provocând boli grave la copiii mici, la adulţii în vârstă şi la persoanele cu anumite afecţiuni medicale cronice.
Sugarii şi adulţii în vârstă prezintă un risc mai mare de a dezvolta infecţii VRS severe.
Numai în Statele Unite infecţia cu virusul este una dintre principalele cauze ale pneumoniei la copiii mici şi adulţii în vârstă, cauzând 177.000 de spitalizări şi 14.000 de decese în fiecare an.
Un anticorp monoclonal a îndeplinit obiectivul principal al unui studiu în stadiu mediu-avansat, atunci când a fost testat pentru a proteja sugarii împotriva unei afecţiuni cauzate de virusul sinciţial respirator uman (VRS/RSV).
Tratamentul injectabil, denumit MK-1654 (clesrovimab), pe bază de anticorpi monoclonali, a contribuit la reducerea incidenţei infecţiilor respiratorii inferioare la sugari, comparativ cu placebo, şi a îndeplinit obiectivele de siguranţă ale studiului, a declarat marţi, într-un comunicat, producătorul tratamentului, grupul farmaceutic american Merck.
Clesrovimab (MK-1654) este un anticorp monoclonal (mAb) experimental cu timp de înjumătăţire prelungit, dezvoltat ca imunizare pasivă pentru prevenirea infecţiilor respiratorii inferioare asociate cu VRS. Tratamentul este studiat la sugari (prematuri şi la termen) pentru a asigura o protecţie rapidă şi durabilă pe durata primului lor sezon VRS cu o singură administrare în doză fixă, a precizat compania.
Aceasta intenţionează să depună datele studiului la autorităţile de reglementare în domeniul sănătăţii şi ar urma să prezinte rezultatele detaliate la un congres ştiinţific viitor.
Primele vaccinuri pentru protejarea copiilor mici şi a persoanelor în vîrstă împotriva virusului sinciţial respirator au fost autorizate în Uniunea Europeană în vara anului trecut.
Un alt anticorp monoclonal recombinant uman cu acţiune prelungită împotriva virusului sinciţial respirator, nirsevimab, de la Sanofi şi partenerul său AstraZeneca, a fost autorizat pentru punerea pe piaţă în Uniunea Europeană sub denumirea comercială Beyfortus, în octombrie 2022, pentru a preveni VRS la copiii cu vârsta de până la 24 de luni.
De asemenea, un vaccin bivalent recombinat pe bază de proteine ale VSR (Abrysvo) de la Pfizer, pentru vaccinarea femeilor însărcinate împotriva infecţiei cu acest virus este, de asemenea, disponibil în UE, ca măsură preventivă pentru sugarii mici.
Acesta se recomandă a fi administrat femeilor între 32 şi 36 de săptămâni de sarcină pentru a preveni infecţia tractului respirator inferior şi boala severă la sugari până la vârsta de şase luni.
În Romania, este compensată o metodă de imunizare pasivă (palivizumab) care ajută la prevenirea formelor severe de infecţie cu virus sinciţial respirator, în cazul copiilor născuţi prematur, cei cu boli cardiace congenitale sau cu boală pulmonară cronică.
