Un grup de cercetători din Australia a anunţat joi că a identificat o modalitate de a reduce la tăcere mutaţii genetice care cauzează mai multe cancere agresive. Laboratorul din Melbourne a folosit tehnologia CRISPR, utilizată de oamenii de ştiinţă pentru ţintirea, dezactivarea sau editarea ADN-ului specific din celule. Dezvoltarea platformei ar putea transforma modul în care sunt trate cancerele determinate de mutaţii greu de ţintit.
Într-un nou studiu, cercetătorii de la Centrul pentru cercetarea cancerului Peter MacCallum, din Melbourne, au demonstrat că este posibilă utilizarea instrumentului de editare genetică CRISPR pentru a reduce la tăcere mutaţiile genelor KRAS G12, NRAS G12D şi BRAF V600E, care determină apariţia cancerelor pancreatice, colorectale şi pulmonare agresive.
Echipa a utilizat proteina Cas13 pentru a permite CRISPR să vizeze acidul ribonucleic (ARN) în locul ADN-ului.
CRISPR este un instrument puternic pe care oamenii de ştiinţă îl utilizează pentru a localiza şi dezactiva sau edita ADN-ul specific din celule. Cas13 este o proteină implicată în acest proces care permite acestui instrument să ţintească ARN-ul - informaţia din aval trimisă de ADN - în loc de a viza ADN-ul.
Ei au constatat că CRISPR-Cas13 a fost capabil să degradeze selectiv transcripţiile mutaţiilor ARN, cruţând în acelaşi timp versiunile normale, nemutate ale genelor din celulele sănătoase.
Toate mutaţiile genetice vizate în studiu sunt variante mononucleotidice (SNV), mici modificări ale codului genetic care determină creşterea necontrolată a celulelor.
Mohamed Farah, coautor al studiului, a declarat că variantele au fost până acum în mod notoriu dificil de vizat cu medicamente obişnuite.
„Această cercetare demonstrează potenţialul incredibil al CRISPR-Cas13 de a acţiona ca un medicament precis, specific mutaţiei”, a declarat joi dr. Fareh într-un comunicat.
„Cu o dezvoltare ulterioară, această platformă ar putea transforma modul în care tratăm cancerele determinate de mutaţii greu de ţintit”, a precizat acesta.
Precizia şi adaptabilitatea acestei abordări deschide noi căi pentru tratamentele personalizate împotriva cancerului, adaptate profilului genetic unic al unui individ, a explicat cercetătorul australian.
Potrivit acestuia, metoda folosită pentru reducerea la tăcere a acestor variante atinge un nivel fără precedent în ceea ce priveşte precizia şi flexibilitatea în condiţii de laborator, dar vor fi necesare mai multe cercetări înainte ca aceasta să poată fi testată la oameni.
Cercetarea a fost publicată miercuri în revista Science Advances.
