IQ-ul ridicat nu este suficient pentru a opri un dezastru ecologic planetar, pentru că la fel de necesară este şi inteligenţa socială. Aceasta este concluzia unui nou studiu realizat la University of Central Florida şi publicat în jurnalul ”Nature Communications”.
Aceste informaţii ar putea ajuta la identificarea motivului pentru care anumite grupuri administrează mai bine decât altele resursele comune, cum ar fi apa şi pescuitul. Având în vedere că populaţia planetei este în creştere la o rată ce reprezintă o piedică pentru resurse, găsirea unor moduri de a le administra mai bine este critică.
”În special în cazul proprietăţii comune, există adesea o tensiune încorporată între ceea ce este bine pentru indivizi şi ceea ce este bine pentru grup”, a spus Jacopo Baggid, profesor asistent laUCF şi autor principal al studiului, citat de sciencedialy.com.
”Indivizii au adesea abilităţi cognitive diferite. De exemplu, indivizii cu o inteligenţă generală ridicată vor fi mai capabili să discearnă şabloanele şi dinamica resurselor, iar indivizii cu inteligenţă socială ridicată comunică mai eficient şi înţeleg starea mintală a altora”, a spus el.
Folosind un joc digital pentru a simula un ecosistem virtual, cercetătorii au descoperit că atunci când echipe de oameni cu inteligenţă generală crescută, dar cu inteligenţă socială scăzută au întâlnit o situaţie în care resursele au devenit rare, acestea au epuizat resursele mai repede, au adunat mai puţine resurse potenţiale şi au împins la limită ecosistemul.
Dar atunci când atât inteligenţa generală şi cât cea socială au fost ridicate echipele au adunat o procentaj mai mare al resurselor potenţiale şi au prevenit colapsul ecosistemului.
”Este un mod de a începe înţelegerea modului în care indivizii şi grupurile interacţionează şi ce indivizi sunt mai înclinaţi sau mai puţini înclinaţi să favorizeze beneficiile grupului peste costurile individuale”, a adăugat Baggio.
Inteligenţa generală a ajutat oamenii să îşi dea seama de regulile jocului şi modul de regenerare a resurselor, în acest caz jetoane digitale, în timp ce inteligenţa socailă a ajutat oamenii să coopereze pentru optimizarea performanţei, conform lui Thomas Coyle, co-autor al studiului şi profesor de psihologie la University of Texas la San Antonio.
”În teorie, oamenii cu niveluri crescute de inteligenţă socială sunt mai eficienţi în reducerea conflictelor între membrii grupurilor şi în a aduce oamenii să lucreze împreună pentru obiective comune. Aceste abilităţi sunt importante pentru administrarea resurselor comune”, a spus Coyle.
Lucrarea arată o nevoie de educare în diversele tipuri de inteligenţă, conform lui Jacob Freeman, profesor asistent de antropologie la Utah State University şi co-autor al studiului.
”Sugerează că sistemele noastre de educaţie ar trebui să se axeze pe cultivarea atât inteligenţei generale, cât şi a celei sociale pentru a pregăti mai bine grupuri să facă faţă provocărilor sociale, socio--ecologice”, a spus el.
Coyle a adugat că cercetătorii încă explorează moduri de a îmbunătăţi inteligenţa socială.
Pentru studiu, cercetătorii au folosit un joc digital unde oamenii au colectat jetoane virtuale în schimbul unor bani. Participanţii au fost 216 studenţi de la două mari universităţi din partea de vest a Statelor Unite. Au fost plasaţi la întâmplare în două cazuri experimentale, unul în care condiţiile au început să se îmbunătăţească şi a continuat reaprovizionarea cu jetoane şi unul în care condiţiile au început să se deterioreze şi jetoanele nu s-au regenerat suficient de repede.
Inteligenţa generală a fost reprezentată de scoruri ACT şi SAT furnizate de către universităţi. Inteligenţa socială a fost măsurată folosind un scurt test ce a estimat abilitatea indivizilor de a deduce intenţile şi sentimentele altora. Testul este adesea utilizat pentru a prezice tulburările de comunicare socială, erorile de comunicare şi abilitatea de a deduce starea mintală a altora.
