Oamenii şi şoarecii expuşi la lumină roşie cu lungime de undă lungă au avut rate mai scăzute de cheaguri de sânge care pot provoca infarct miocardic (atacuri de cord), leziuni pulmonare şi AVC (accidente vasculare cerebrale), conform cercetării conduse de facultatea de medicină a Universităţii Pittsburgh, din Statele Unite.
Oamenii de ştiinţă au legat de mult timp expunerea la lumină de rezultatele asupra sănătăţii. Răsăritul şi apusul soarelui stau la baza metabolismului, a secreţiei hormonale şi chiar a circulaţiei sângelui, iar infarctul miocardic şi AVC sunt mai frecvente dimineaţa decât noaptea.
„Lumina la care suntem expuşi ne poate schimba procesele biologice şi astfel, ne poate afectaa sănătatea”, spune autorul principal dr. Elizabeth Andraska, profesor asistent de chirurgie în cadrul Centrului de Cercetare pentru Traumă şi Medicină Transfuzională de la Pitt şi rezident de chirurgie vasculară la UPMC.
Cercetătorii de la Pitt s-au întrebat dacă lumina ar putea avea un impact asupra cheagurilor de sânge care duc la aceste afecţiuni. Descoperirile ar putea duce la o terapie relativ necostisitoare de care ar beneficia milioane de oameni, spune medicul.
Pentru a testa această ipoteză, echipa a expus şoarecii la 12 ore de lumină roşie, albastră sau albă, urmate de 12 ore de întuneric, într-un ciclu de 72 de ore. Apoi au căutat diferenţe în ceea ce priveşte formarea cheagurilor de sânge între grupuri. Şoarecii expuşi la lumină roşie au avut de aproape cinci ori mai puţine cheaguri decât şoarecii expuşi la lumină albastră sau albă. Activitatea, somnul, alimentaţia, greutatea şi temperatura corporală au rămas aceleaşi între grupuri.
„Această descoperire are potenţialul de a reduce masiv numărul de decese şi dizabilităţi cauzate de cheagurile de sânge la nivel mondial", a declarat marţi, într-un comunicat, Matthew Neal, chirurg spcialist în traumatolog la UPMC, unul dintre directorii Centrului de cercetare pentru traumă şi medicină transfuzională de la Pitt, autorul principal.
Echipa a analizat, de asemenea, datele existente cu privire la peste 10.000 de pacienţi care au fost operaţi de cataractă şi au primit fie lentile convenţionale, care transmit întregul spectru de lumină vizibil, fie lentile care filtrează lumina albastră, care transmit cu aproximativ 50% mai puţină lumină albastră.
Ei au descoperit că pacienţii bolnavi de cancer care au primit lentile care filtrează lumina albastră prezentau un risc mai scăzut de formare a cheagurilor de sânge în comparaţie cu omologii lor cu lentile convenţionale. Acest lucru este deosebit de important, deoarece pacienţii cu cancer prezintă un risc de nouă ori mai mare de formare a cheagurilor de sânge decât pacienţii fără cancer.
„Aceste rezultate dezleagă un mister fascinant cu privire la modul în care lumina la care suntem expuşi zilnic influenţează răspunsul organismului nostru la leziuni”, explică dr. Neal.
„În continuare vrem să ne dăm seama de ce, din punct de vedere biologic, se întâmplă acest lucru şi să testăm dacă expunerea persoanelor cu risc ridicat de cheaguri de sânge la mai multă lumină roşie scade acest risc. Descoperirea noastră are potenţialul de a reduce masiv numărul de decese şi dizabilităţi cauzate de cheagurile de sânge la nivel mondial”, a mai precizat medicul.
Studiul publicat recent indică faptul că această cale optică este esenţială - lungimea de undă a luminii nu a avut niciun impact asupra şoarecilor orbi, iar strălucirea luminii direct pe sânge nu a provocat, de asemenea, o modificare a coagulării.
Echipa a observat că expunerea la lumina roşie este asociată cu mai puţină inflamaţie şi activare a sistemului imunitar. De exemplu, şoarecii expuşi la lumină roşie aveau mai puţine capcane extracelulare pentru neutrofile - abreviate în mod corespunzător „NET” - care sunt structuri asemănătoare unei pânze realizate de celulele imunitare pentru a prinde microorganismele şi agenţii patogeni invadatori din organism.
De asemenea, acestea captează trombocitele, care pot duce la formarea cheagurilor. Şoarecii expuşi la lumina roşie aveau, de asemenea, o producţie crescută de acizi graşi, care reduc activarea trombocitelor. Deoarece trombocitele sunt esenţiale pentru formarea cheagurilor, acest lucru duce în mod natural la o formare mai redusă a cheagurilor.
Înţelegerea modului în care lumina roşie declanşează modificările care reduc riscul de coagulare ar putea, de asemenea, să îndrume oamenii de ştiinţă către noi medicamente sau terapii mai bune, care ar putea fi mai puternice şi mai convenabile pentru pacienţi decât expunerea continuă la lumina roşie.
Chiar dacă trebuie încă să fie verificate prin studii clinice, descoperirile au potenţialul de a reduce cheagurile de sânge din vene şi artere, care sunt principalele cauze ale deceselor evitabile la nivel mondial, spun cercetătorii, care şi-au publicat concluziile în numărul din ianuarie al Journal of Thrombosis and Haemostasis.
În vederea pregătirii pentru studiile clinice, echipa dezvoltă în prezent ochelari de lumină roşie pentru a controla cantitatea de expunere la lumină pe care o vor primi participanţii la studiu şi investighează cine ar putea beneficia cel mai mult de efectele luminii roşii.
Foto articol: La microscop, dr. Elizabeth Andraska, şi dr. Matthew Neal, ambii de la Universitatea din Pittsburgh şi UPMC. Credit: Universitatea Pitt, 14 ianuarie 2025.
