Utilizarea pe termen lung a unor medicamente împotriva refluxului gastric a fost asociată cu un risc mai mare de demenţă, potrivit unui nou studiu publicat miercuri.
Persoanele care iau medicamente pentru refluxul acid, numite inhibitori ai pompei de protoni (IPP) timp de patru ani şi jumătate sau mai mult pot avea un risc mai mare de demenţă în comparaţie cu persoanele care nu iau aceste medicamente, potrivit studiului, publicat în revista medicală Neurology,
Refluxul de acid este atunci când acidul gastric curge în esofag, de obicei după consumarea alimentelor sau atunci când se stă întins.
Persoanele cu reflux acid pot avea arsuri la stomac şi ulcere.
Cele cu reflux acid frecvent pot dezvolta boala de reflux gastroesofagian (GERD), care poate duce la cancer de esofag.
Inhibitorii pompei de protoni reduc acidul gastric vizând enzimele din mucoasa stomacului care produc acest acid.
„Inhibitorii pompei de protoni sunt un instrument util pentru a ajuta la controlul refluxului acid, însă utilizarea pe termen lung a fost asociată în studii anterioare cu un risc mai mare de accident vascular cerebral (AVC), fracturi osoase şi boli cronice de rinichi", a declarat autorul studiului, Kamakshi Lakshminarayan, de la facultatea de sănătate publică a Universităţii Minnesota, din Statele Unite, membru al Academiei Americane de Neurologie.
Unii oameni iau aceste medicamente în mod regulat, iar în recentul studiu cercetătorii au examinat dacă acestea sunt legate de un risc mai mare de demenţă.
„Deşi nu am găsit o legătură cu utilizarea pe termen scurt, am descoperit un risc mai mare de demenţă asociat cu utilizarea pe termen lung a acestor medicamente", a precizat cercetătorul.
Studiul a inclus 5.712 persoane, cu vârsta de 45 de ani şi peste, care nu aveau demenţă la începutul studiului. Vârsta medie a fost de 75 de ani.
Cercetătorii au determinat dacă participanţii au luat medicamente pentru refluxul acid pîn timpul vizitelor de studiu şi prin apelurilor telefonice anuale.
Dintre participanţi, 1.490 de persoane, adică 26%, au luat aceste medicamente.
Participanţii au fost apoi împărţiţi în patru grupe, în funcţie dacă au luat sau nu medicamentele şi pentru cât timp, după cum urmează: persoanele care nu au luat medicamente; cei care au luat medicamente timp de până la 2,8 ani; cei care le-au luat între 2,8 şi 4,4 ani; şi persoanele care le-au luat timp de peste 4,4 ani.
Participanţii au fost apoi urmăriţi pentru o durată medie de 5,5 ani.
În perioada de monitorizare, 585 de persoane, ceea ce reprezintă un procent de 10% dintre participanţii la studiu, au dezvoltat demenţă.
Dintre cele 4.222 de persoane care nu au luat medicamente, 415 persoane au dezvoltat demenţă, adică 19 cazuri la 1.000 de persoane-an. Anii-persoană reprezintă atât numărul de persoane din studiu, cât şi perioada de timp petrecută de fiecare persoană în cadrul studiului.
Dintre cele 497 de persoane care au luat medicamentele timp de peste 4,4 ani, 58 de persoane au dezvoltat demenţă, adică 24 de cazuri la 1.000 de persoane-an.
După ajustarea unor factori precum vârsta, sexul şi rasa, precum şi a unor factori legaţi de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială şi diabetul, cercetătorii au descoperit că persoanele care au luat medicamente pentru refluxul acid timp de mai mult de 4,4 ani au avut un risc cu 33% mai mare de a dezvolta demenţă decât persoanele care nu au luat niciodată aceste medicamente.
Cercetătorii nu au constatat un risc mai mare de demenţă în cazul persoanelor care au luat medicamentele timp de mai puţin de 4,4 ani.
„Sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma constatările noastre şi pentru a explora motivele posibilei legături dintre utilizarea pe termen lung a inhibitorilor pompei de protoni şi un risc mai mare de demenţă", a declarat Lakshminarayan.
Deşi există diverse modalităţi de a trata refluxul acid, cum ar fi administrarea de antiacide, menţinerea unei greutăţi sănătoase şi evitarea meselor târzii şi a anumitor alimente, este posibil ca diferitele abordări să nu funcţioneze pentru toată lumea, spun specialiştii.
Ei recomandă ca persoanele care iau aceste medicamente să vorbească cu medicul lor înainte de a face orice schimbare, pentru a discuta varianta cea mai bună de tratament pentru ele, un motiv fiind şi faptul că oprirea bruscă a acestor medicamente poate duce la agravarea simptomelor.
Acest studiu nu dovedeşte că medicamentele pentru refluxul acid cauzează demenţă, ci indică doar o asociere, au avertizat autorii.
O limitare a studiului a fost faptul că participanţii au fost întrebaţi o dată pe an despre utilizarea medicamentelor, astfel încât cercetătorii au estimat utilizarea între aceste verificări anuale.
Dacă participanţii au întrerupt şi reluat medicamentele pentru refluxul acid între verificări, estimările ar fi putut fi inexacte.
De asemenea, autorii nu au putut evalua dacă participanţii au luat medicamente pentru refluxul acid fără prescripţie medicală.
