O echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, a dezvoltat un nou sistem de identificare automată a unor noi variante virale sau bacteriene, care poate ajuta semnificativ la îmbunătăţirea răspunsului în faţa unor viitoare epidemii.
Noua abordare utilizează probe de la persoanele infectate pentru a permite monitorizarea în timp real a patogenilor ce circulă în populaţia umană.
În acest fel, orice patogen pentru care nu există o protecţie vaccinală poate fi automat - şi rapid - identificat, potrivit unui articol publicat la începutul anului 2025 în "Nature".
De asemenea, metoda permite detectarea rapidă a unor noi variante bacteriene cu rezistenţă la antibiotice, ajutând medicii să aleagă un tratament cât mai adecvat pentru persoanele infectate şi să limiteze răspândirea bolii.
Metoda se bazează pe secvenţiere genetică pentru a genera informaţii privind schimbările genetice asociate apariţiei de noi variante patogene. Acesta este un element fundamental pentru a înţelege de ce variante diferite se răspândesc diferit în rândul populaţiei.
În prezent există puţine sisteme care urmăresc apariţia de noi variante ale bolilor infecţioase, cele mai cunoscute fiind programele de supraveghere pentru gripă şi Covid-19. Acestea se bazează pe grupuri de experţi, care trebuie să decidă atunci când o bacterie sau un virus s-au schimbat suficient de mult pentru a fi desemnată o nouă variantă.
Noua abordare a creat "arbori de familii" pe baza cărora se identifică automat noile variante, în funcţie de cât de mult s-a schimbat un patogen din punct de vedere genetic şi cât de repede s-a răspândit în rândul populaţiei umane.
Sistemul poate fi folosit pentru categorii largi de virusuri şi bacterii şi nu are nevoie decât de un număr mic de probe luate de la persoanele infectate pentru a identifica variantele care circulă în rândul populaţiei.
"Noua noastră metodă oferă o modalitate de a indica, surprinzător de repede, dacă există noi variante transmisibile ale unor patogeni ce circulă în rândul populaţiei - şi poate fi folosită pentru o gamă foarte largă de bacterii şi virusuri", a declarat dr. Noémie Lefrancq, de la Departamentul de Generică al Universităţii Cambridge, autor principal al studiului.
Mai mult, metoda poate ajuta şi la estimarea noilor variante ce vor deveni dominante, ceea ce ajută la luarea unor decizii mai rapide de răspuns în faţa ameninţării.
Ca prim test, cercetătorii au utilizat metoda pentru a analiza probe de Bordetella pertussis, bacteria ce cauzează tusea convulsivă. În prezent, mai multe ţări înregistrează cel mai mare număr de noi cazuri de tuse convulsivă din ultimii 25 de ani.
Metoda a detectat imediat trei noi variante ale bacteriei ce circulă în rândul populaţiei, dar au rămas nedetectate până atunci.
În al doilea test, cercetătorii au analizat probe de Mycobacterium tuberculosis, bacteria ce provoacă tuberculoza, iar metoda a identificat rapid două variante, cu rezistenţă la antibiotice, ce se răspândesc în prezent în rândul populaţiei.
"Abordarea va arăta rapid care variante ale unui agent patogen sunt cele mai îngrijorătoare în ceea ce priveşte potenţialul de a provoca îmbolnăviri. Aceasta înseamnă că poate fi dezvoltat un vaccin care să ţintească în mod specific aceste variante, pentru a-l face cât mai eficace posibil", a explicat prof. Henrik Salje, de la Departamentul de Genetică al Universităţii Cambridge.
Potrivit cercetătorilor, această nouă metodă poate fi un element important în îmbunătăţirea răspunsului sistemelor de sănătate publică în faţa bolilor infecţioase.
