Indicele de masă corporală (IMC) ridicat a fost asociat cu un risc crescut pentru sindromul ovarelor polichistice (SOPC), într-o nouă analiză care indică faptul că, în acelaşi timp, severitatea SOPC poate contribui la un IMC mai ridicat.
Femeile cu obezitate şi sindromul ovarelor polichistice au dificultăţi în conceperea naturală, ceea ce sugerează că greutatea corporală, mai precis, indicele de masă corporală, afectează fertilitatea la aceşti pacienţi.
IMC - este un indicator oficial de calculare a greutatii corporale ideale, pentru o înălţime dată. În primul rând, indicele de masă corporală ajuta la stabilirea grupei de greutate în care se încadreaza o persoană, respectiv gradul de obezitate.
Indicele de masă corporală (IMC) pentru o greutate normală, supraponderabilitate şi obezitate
Un IMC <18,5 indică o persoană sub greutatea medie (prea slabă), persoanele cu un IMC între 18.5 - 24.9 sunt considerate ca având greutatea normală (ideală); un IMC între 25-29.9 indică o persoană supraponderală, un IMC între 30 - 34.9, indică obezitate şi un IMC >35 semnalează obezitate extremă.
Pentru a explora cauzalitatea dintre IMC şi SOPC, cercetătorii au utilizat o abordare bidirecţională, folosind o metodă numită randomizare mendeliană (RM), care utilizează variantele genetice ca instrumente pentru a deduce natura cauzală a relaţiei dintre un factor de risc şi un rezultat pe baza datelor observaţionale, şi date din studiile de asociere la nivelul întregului genom (GWAS) din două mari populaţii europene independente: baza de date Biobank, din Marea Britanie, pentru IMC, şi biobanca FinnGen pentru SOPC.
Ei au aplicat trei metode analitice: ponderarea datelor cu inversul varianţei (IVW) - unde ponderea fiecărui raport este inversa varianţei asocierii dintre polimorfismul nucleotidic unic (SNP) şi rezultat; estimatorul mediei ponderate; şi regresia RM-Egger - un test utilizat în mod obişnuit pentru a evalua potenţiala denaturare a datelor, şi reprezintă o regresie liniară a estimărilor efectului intervenţiei asupra erorilor standard ponderate cu inversul varianţei*.
În ansamblu, analiza a inclus 427 de polimorfisme mononucleotidice (SNP) asociate cu IMC şi 169 SNP asociate cu PCOS.
Rezultatele studiului
Cercetătorii au identificat o asociere pozitivă între creşterea IMC şi un risc mai mare pentru SOPC în toate metodele utilizate.
Predispoziţia genetică la sindromul ovarelor polichistice a avut un efect cauzal asupra indicelui de masă corporală ridicat.
„Constatările evidenţiază importanţa recunoaşterii şi protejării populaţiilor cu risc de SOPC din cauza supraponderalităţii sau obezităţii”, au scris autorii.
„Totodată, cercetarea a constatat că severitatea SOPC poate fi, de asemenea, unul dintre factorii potenţiali care contribuie la creşterea IMC, eventual informând strategii inovatoare de prevenire şi tratament”, au adăugat ei.
Studiul, condus de Spitalul pentru copii Fujian din China, Colegiul de Medicină Clinică pentru Obstetrică & Ginecologie şi Pediatrie, şi Facultatea de medicină a Universităţii Fujian, a fost publicat online în The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism.
Limitările studiului
Utilizarea datelor de la o populaţie europeană ar fi putut limita generalizarea constatărilor la o populaţie mai largă.
Cercetătorii indică faptul că a existat o eterogenitate semnificativă între instrumentele genetice utilizate în studiile de asociere la nivelul genomului (GWAS), şi o posibilitate de supraestimare a asocierii SNP-expunere. În plus, este posibil ca numărul limitat de cazuri PCOS să fi redus puterea statistică a analizei MR.
Studiul a fost susţinut de Fundaţia de Ştiinţe Naturale a Provinciei Fujian şi Fundaţia Centrului Medical Clinic de Nivel Înalt Fujian din China.
*O funcţie de ponderare este un procedeu matematic utilizat atunci când se efectuează o sumă, integrală sau medie pentru a da unor elemente mai multă „greutate" sau influenţă asupra rezultatului decât alte elemente din aceeaşi categorie. Rezultatul acestei aplicări a unei funcţii de ponderare este o sumă ponderată, respectiv medie ponderată.
