O anumită bacterie din intestin joacă un rol crucial în protecţia împotriva alergiilor alimentare, arată un studiu realizat recent de cercetători de la University of Chicago.
Reacţiile alergice au loc atunci când sistemul imunitar răspunde într-un mod extrem substanţelor străine, sau alergenilor, ce de obicei nu cauzează niciun rău celor mai mulţi oameni.
Câteva substanţe comune ce produc reacţii alergice includ polenul şi anumite tipuri de mâncare. Chiar dacă majoritatea reacţilor nu sunt severe, atunci când apar, ele pot ameninţa viaţa din cauza stresului enorm pe care îl plasează asupra circulaţiei şi respiraţiei.
Laptele de vacă, ouăle, alunele, soia, grăul şi nucile sunt câteva tipuri de mâncare care provoacă deseori răspunsuri alergice în cazul copiilor.
Alimentele care pot cauza răspunsuri alergice în cazul adulţilor includ peştele, crustaceele, alunele şi nucile.
În copilărie, majoritatea alergiilor la mâncare se dezvoltă în primii doi ani din viaţă. Prevalenţa alergiilor la mâncare la cei cu vârste cuprinse între 0 şi 17 ani a crescut uşor în Statele Unite în ultimul deceniu, scrie medicalnewstoday.com.
Cu o suprafaţă internă de aproximativ 250-400 de metri pătraţi, intestinul reprezintă una din cele mai mari interfeţe dintre corpul uman şi mediul său. În jur de 60 de tone de mâncare trec prin intestinul uman într-o durată medie de viaţă.
De-a lungul a mii de ani, intestinul uman şi vasta colonie de microbi ce locuiesc în el - numiţi colectiv microbiotă intestinală - au evoluat împreună într-o relaţie complexă de care beneficiază ambele părţi.
Ca rezultat al acestei lungi asocieri, microbii intestinali au ajuns să joace un rol cheie în sănătatea şi bolile gazdei lor umane. De exemplu, aceştia ajută la digestie, recoltarea energiei, protecţia împotriva patogenilor şi controlează imunitatea.
Oricum, dezechilibrul din compoziţia microbilor intestinali poate întrerupe aceste funcţii vitale, ceea ce ar putea cauza sau contribui la îmbolnăvire sau n-ar reuşi să protejeze împotriva bolilor.
Acum câţiva ani, cercetătorii care au realizat noul studiu au aflat că bacteriile intestinale ale bebeluşilor sănătoşi diferă semnificativ de cele ale bebeluşilor alergici la laptele de vacă. Acest lucru i-a determinat să se întrebe dacă diferenţele ar putea facilita dezvoltarea alergiei.
Pentru a investiga aceste situaţii, ei au analizat microbi intestinali de la opt bebeluşi. Patru din ei erau alergici la laptele de vacă, în timp ce restul nu.
Folosind mostrele fecale, echipa a transplantat microbii intestinali de la bebeluşii cu şi fără alergie la şoareci ce au fost crescuţi într-un mediu steril şi nu aveau bacterii intestinale proprii. Oamenii de ştiinţă le-au dat de mâncare şoarecilor aceeaşi formulă pe care au primit-o şi bebeluşii, pentru a se asigura că bacteriile au aceeaşi nutrienţi şi se colonizează în acelaşi mod.
Când le-au dat lapte de vacă şoarecilor fără germeni ce au primit bacteria de la bebeluşi alergici la lapte, animalele au dezvoltat anafilaxie, o afecţiune ce ameninţă viaţa şi care apare în timpul răspunsurilor alergice severe. Acelaşi răspuns sever a apărut când echipa le-a dat lapte şoarecilor fără germeni ce nu au primit vreo bacterie.
Oricum, şoarecii fără germeni ce au primit bacterii intestinale de la bebeluşi fără alergie nu au arătat vreo reacţie severă la expunerea la laptele de vacă, părând "complet protejaţi". Cercetătorii au efectuat apoi comparaţii genetice între microbii intestinali ai şoarecilor fără germeni cu cei care nu au arătat nicio reacţie.
Testele au identificat o bacterie particulară numită Anaerostipes caccae. Aparent, prezenţa acestei specii în intestin previne reacţiile alergice la mâncare.
A. caccae aparţine unei clase de bacterii numită Clostridia. În lucrări anterioare, autorii sutudiului au descoperit faptul că prezenţa bacteriei în intestin protejează împotriva alergiei la alune.
Studiul recent sugerează că această protecţie se extinde şi la alte tipuri de alergii alimentare.
A. caccae produce un acid gras cu lanţ scurt numit butyrate. Acest nutrient ajută intestinul să stabilească o compoziţie bacteriană ce susţine sănătatea.
Cercetătorii au fost surprinşi să afle ce impact mare poate avea această specie bacteriană - dintre multe altele existente în intestin - asupra reacţiei corpului la mâncare.
