Femeile care sunt diagnosticate cu cancer la un sân, chiar şi în stadii incipiente, optează uneori pentru o dublă mastectomie, din cauza temerii că celulele canceroase vor migra la celălalt sân, dar este posibil ca această decizie să nu ofere niciun beneficiu real în ceea ce priveşte supravieţuirea, a constatat un nou studiu realizat pe mai mult de 600.000 de paciente urmărite timp de două decenii.
Cercetătorii canadieni raportează că, deşi extirparea unui sân neafectat a redus şansele de apariţie a cancerului în acea zonă, acest lucru nu s-a tradus prin nicio modificare a şanselor pacientei de a deceda din cauza cancerului de sân.
„Prevenirea cancerului contralateral - al celuilalt sân -prin operaţie chirurgicală nu pare să reducă riscul de deces într-o perioadă de 20 de ani”, a concluzionat o echipă condusă de dr. Steven Narod, de la Women's College Hospital din Toronto şi profesor de obstetrică şi ginecologie la Universitatea din oraşul canadian.
Echipa sa şi-a publicat concluziile într-un articol apărut pe 25 iulie în revista JAMA Oncology.
După cum au remarcat cercetătorii, ratele de mastectomie bilaterală (ambii sâni) au crescut în rândul femeilor cu cancere detectate într-un singur sân de ani de zile.
„Acest lucru se întâmplă în ciuda liniilor directoare consensuale care descurajează procedura la femeile cu risc mediu”, au adăugat ei.
Ar putea fi justificată din punctul de vedere al supravieţuirii decizia unei femei de a i se extirpa al doilea sân neafectat?
Pentru a afla acest lucru, laboratorul din Toronto a analizat datele privind cancerul din Statele Unite pentru peste 661.000 de femei care au fost toate diagnosticate cu cancer limitat doar la un sân, între 2000 şi 2019.
Cancerele au variat de la cel mai timpuriu stadiu al cancerului de sân, numit carcinom ductal in situ (DCIS), până la cancerele invazive în stadiul 3.
Rezultatele au fost urmărite pentru trei grupuri de aproximativ 36.000 de femei fiecare, separate în funcţie de tipul de tratament.
Un grup a beneficiat de cel mai puţin radical tip de intervenţie chirurgicală pentru cancerul de sân, numit lumpectomie; al doilea grup a optat pentru îndepărtarea doar a sânului afectat (intervenţie chirurgicală unilaterală); iar al treilea grup a optat pentru mastectomie dublă.
Pe parcursul celor două decenii de monitorizare, mult mai puţine femei au dezvoltat cancer la al doilea sân dacă au suferit o dublă mastectomie: doar 97 de astfel de cazuri din aproximativ 36.000, comparativ cu 766 de cazuri în rândul femeilor care au suferit o lumpectomie şi 728 în rândul femeilor cărora li s-a extirpat un sân.
În general, riscul ca o femeie cu cancer de sân să dezvolte mai târziu un cancer la al doilea sân a fost mic, puţin sub 7%. Aceasta s-a tradus la aproximativ 69 din fiecare 1.000 de femei cu un cancer unilateral care dezvoltă cancer în celălalt sân în decurs de 20 de ani.
Dar, în mod surprinzător, reducerea celui de-al doilea cancer mamar în rândul femeilor care au optat pentru dubla mastectomie nu a oferit niciun beneficiu în ceea ce priveşte supravieţuirea în cazul cancerului de sân.
Pe parcursul celor 20 de ani ai studiului, decesele cauzate de cancerul de sân au fost similare în toate grupurile: 3.077 (8,5%) de femei în grupul lumpectomie, 3.269 (9%) în grupul mastectomie unilaterală şi 3.062 (8,5%) în grupul mastectomie dublă, au constatat cercetătorii.
Dacă o dublă mastectomia reduce recidiva în celălalt sân, de ce nu creşte supravieţuirea?
Răspunsul la această întrebare poate consta în motivul pentru care femeile cu cancer de sân decedează în primul rând, a declarat echipa din Toronto. De obicei, decesul survine din cauza răspândirii cancerului în alte părţi ale corpului.
Noile descoperiri sugerează că acele cancere care apar ani mai târziu la al doilea sân sunt rare şi pot fi adesea cancere noi, fără legătură cu tumora anterioară. Iar în multe dintre aceste cazuri, ele sunt uşor de tratat înainte de a se răspândi, a argumentat echipa canadiană.
Ei notează că, atunci când cancerele au apărut într-un al doilea sân, acestea „au fost în medie mai mici” şi mai puţin susceptibile de a fi o formă agresivă de tumoră mamară.
Vorbind cu New York Times, dr. Narod a presupus că ceea ce ucide cel mai adesea femeile cu cancer de sân nu este un al doilea cancer de sân, ci prima tumoră care se răspândeşte în alte părţi ale corpului.
În general, concluziile „pun sub semnul întrebării potenţialul metastatic” al noilor cancere care apar într-un al doilea sân după tratamentul iniţial al cancerului de sân, au declarat autorii studiului.
Dr. Seema Asha Khan şi Masha Kocherginsky sunt experţi în îngrijirea cancerului de sân la Universitatea Northwestern din Chicago şi coautori ai unui comentariu al revistei privind noul studiu.
Ei au numit problema cancerelor de sân contralaterale o „enigmă biologică complexă”.
Aceştia au remarcat faptul că studiul de la Toronto a constatat că minoritatea femeilor care au dezvoltat un cancer la al doilea sân au prezentat o probabilitate de patru ori mai mare de a muri din cauza bolii, comparativ cu femeile al căror al doilea sân a rămas sănătos.
Având în vedere această constatare, de ce dubla mastectomie nu a dus la o supravieţuire mai bună?
Cei doi autori, Khan şi Kocherginsky au fost de acord că acest lucru este o enigmă, iar anumite aspecte ale metodologiei utilizate în noul studiu (şi în cele anterioare) ar putea ajuta la explicarea contradicţiei.
Ei au remarcat, de asemenea, că multe paciente optează pentru dublă mastectomie din alte motive decât teama de revenire a cancerului.
„Există cu siguranţă cei care, cu o bună înţelegere a riscurilor şi a problemelor de calitate a vieţii asociate cu mastectomia bilaterală cu sau fără reconstrucţie, ar prefera să evite atât experienţa imagistică [mamografie] de supraveghere a sânilor, cât şi povara de a urma un tratament pentru un al doilea cancer de sân [chiar dacă este foarte probabil să fie vindecat]”, au scris ei.
