O echipă de cercetători americani a reuşit să depăşească cu succes bariera hematoencefalică, care protejează creierul, pentru a trata eficient tumorile cerebrale, arată un studiu prezentat recent în publicaţia Nature.
Bariera hematoencefalică protejează creierul prin menţinerea unei homeostaze constante, separată de circulaţia sanguină.
Însă această barieră, care transformă creierul uman într-o adevărată fortăreaţă ce ţine la distanţă patogenii, are şi un cost: protecţia interferează cu sistemul imunitar atunci când apar ameninţări precum glioblastomul, o tumoră foarte periculoasă la nivelul creierului, pentru care există foarte puţine opţiuni de tratament.
Echipa de cerceători de la Universitatea Yale au încercat să găsească o cale pentru a permite celulelor sistemului imunitar să pătrundă în creier atunci când apar tumori la nivelul acestuia.
“Toată lumea credea că sistemul imunitar nu poate face prea mult pentru a combate tumorile din creier. Până acum, pacienţii cu glioblastom nu au putut beneficia în niciun fel de imunoterapii”, a explicat Akiko Iwasaki, profesor de imunobiologie la Howard Hughes Medical Institute şi unul dintre autorii studiului, citat de sciencedaily.com.
Cercetătorii au încercat o nouă abordare în studiul lor: au încercat să folosească “sistemul de canalizare” din creier.
La nivelul creierului nu există o cale directă pentru eliminarea deşeurilor celulare, însă există mici vase de sânge la interiorul craniului care colectează aceste resturi şi le elimină în sistemul limfatic al organismului, care filtrează toxinele şi deşeurile corpului.
Vasele menţionate se formează la puţin timp după naştere, stimulate parţial de o genă numită VEGF-C (factorul C de creştere a endoteliului vascular).
Cercetătorii au vizat exact acest “sistem de evacuare” pentru a ajunge la creier, încercând să afle dacă VEGF-C poate stimula sistemul de drenare limfatică cu scopul de a accentua răspunsul imunitar la nivelul creierului.
Echipa de cercetare a introdus VEGF-C în lichidul cefalorahidian al şoarecilor cu glioblastom în studiile realizate în laborator, iar rezultatul obţinut a fost o creştere a răspunsului celulelor T asupra tumorilor.
Atunci când a fost asociat cu folosirea de inhibitori ai punctelor de control ai sistemului imunitar, folosiţi frecvent în imunoterapii, tratamentul cu VEGF-C a extins semnificativ supravieţuirea animalelor în testele de laborator.
Astfel, potrivit cercetătorilor, tratamentul VEGF-C împreună cu imunoterapiile pentru cancer par să ţintească eficient tumorile din creier.
Cercetări anterioare au indicat că, odată cu înaintarea în vârstă, bariera hematoencefalică cedează. Din această cauză, unele substanţe nocive pentru creier pătrund în hipocamp, componentă a creierului care controlează memoria.
