Imunoterapia este un tratament promiţător care recrutează sistemul imunitar pentru a ajuta la combaterea cancerului, dar a avut un succes limitat în cazul cancerelor gastrointestinale. Acum, cercetătorii de la facultatea de medicină a Universităţii Washington, din St. Louis, au proiectat un probiotic care furnizează imunoterapia direct în intestin pentru a reduce tumorile, oferind un medicament oral potenţial promiţător pentru cancerele greu accesibile.
Tratamentul probiotic împotriva cancerului, descris miercuri în revista Cell Chemical Biology, stabileşte un sistem personalizat de livrare a medicamentelor care poate fi modificat pentru a trata potenţial şi alte boli intestinale.
„Cancerele gastrointestinale sunt dificil de tratat, în parte din cauza localizării lor”, a declarat miercuri, într-un comunicat, Gautam Dantas, autorul principal al studiului şi profesor de medicină genomică la departamentul de patologie şi imunologie de la WashU Medicine.
„Am proiectat un probiotic pe bază de drojdie care furnizează imunoterapie direct la locul tumorii. Speranţa noastră este că într-o zi probioticul ar putea fi adăugat la arsenalul de terapii pentru a ajuta la micşorarea tumorilor la oameni”, a precizat cercetătorul.
Cancerele gastrointestinale, inclusiv cancerul de stomac, ficat, esofagian, pancreatic şi colorectal, reprezintă mai mult de un sfert din totalul cancerelor. Peste 5 milioane de persoane trăiesc cu astfel de cancere - un număr care este în creştere - şi 3,7 milioane mor în fiecare an la nivel mondial.
Depistarea târzie, datorată în parte provocărilor anatomice care împiedică imagistica şi prelevarea de probe din sistemul gastrointestinal lung şi complex, compus din diverse organe şi ţesuturi, a contribuit la rata ridicată a mortalităţii. Pacienţii pot avea nevoie de un regim terapeutic combinat, care include, printre altele, intervenţii chirurgicale, chimioterapie, radioterapie şi imunoterapie.
Deşi sunt disponibile medicamente de imunoterapie pentru cancerele gastrointestinale, acestea sunt administrate intravenos şi prezintă adesea o eficacitate limitată. Dozele sigure de imunoterapie pot să nu fie suficiente pentru a ajunge la locul tumorii şi a fi eficiente, explică Dantas.
Medicamentele de imunoterapie orală ar putea viza direct cancerele gastrointestinale greu accesibile, dar astfel de tratamente pe bază de proteine se degradează în mediul dur al intestinului înainte de a ajunge la tumori. Probioticele - bacterii şi drojdii - pot rezista acidului gastric şi enzimelor digestive, oferind o strategie potenţial promiţătoare pentru transportul în siguranţă al medicamentelor pe bază de proteine care altfel ar fi mâncate.
Cercetătorii au folosit o tulpină de drojdie pentru a transmite imunoterapia în intestin. Drojdia - Saccharomyces cerevisiae var. boulardii - este un probiotic sigur, utilizat frecventt. Spre deosebire de bacterii, microorganismul este mai puţin susceptibil de a face schimb de material genetic cu alţi patogeni şi nu se instalează în tractul gastrointestinal, unde ar putea perturba comunităţile microbiene. Proprietăţile sale anticancerigene naturale, despre care s-a constatat în laborator că inhibă anumite tipuri de celule canceroase, pot oferi un beneficiu suplimentar.
Cercetătorii au modificat drojdia pentru a acţiona ca uzine de medicamente unicelulare şi pentru a produce inhibitori ai punctelor de control imunitar - medicamente anticancer care avertizează celulele imunitare cu privire la prezenţa celulelor canceroase. Tumorile sabotează procesul pe care celulele sănătoase ale organismului îl folosesc pentru a evita recunoaşterea şi atacul sistemului imunitar, permiţând cancerului să se ascundă de acesta. Cercetătorii au descoperit că probioticul pe bază de drojdie produce şi secretă medicamentul care eliberează frâna sistemului imunitar, permiţându-i acestuia să lupte împotriva tumorilor.
Laboratorul WashU a administrat şoarecilor cu cancer colorectal probioticul care produce substanţa medicament, sau o injecţie intravenoasă cu medicamentul de imunoterapie. Ei au descoperit mai puţine tumori la şoarecii care au primit probioticul comparativ cu şoarecii cărora li s-au administrat medicamente de imunoterapie pe cale sistemică.
Cercetătorii au depus două brevete pentru probioticul modificat.
Utilizarea drojdiei ca sistem de administrare poate fi adaptată pentru alte boli gastrointestinale.
Echipa lucrează în prezent la modificarea sistemului pentru a ajuta la combaterea Clostridioides difficile, denumită în mod obişnuit C. diff, o bacterie care poate provoca diaree şi colită, printre alte simptome.
Administrarea de terapii care vizează în mod direct bacteria sau toxinele acesteia ar putea înlocui nevoia de antibiotice care, de asemenea, dăunează microbilor intestinali benefici.
