O echipă de cercetători de la Universitatea din Berna, Elveţia, a ajuns la concluzia că oamenii pot învăţa o limbă străină în timpul fazelor somnului cu unde lente şi că vocabularul învăţat în somn poate fi restabilit inconştient după trezire. Totodată, formarea memoriei s-a dovedit a fi mediată de aceleaşi structuri cerebrale ce mediază învăţarea vocabularului în stare de veghe.
Timpul de somn este uneori considerat timp neproductiv. Acest fapt ridică întrebarea dacă timpul petrecut dormind ar putea fi folosit mai productiv - de exemplu pentru învăţarea unei limbi noi.
Studiul din prezent s-a concentrat asupra stabilizării şi consolidării amintirilor ce au fost formate în timpul stării de veghe precedente.
Există deja dovezi care arată că informaţiile învăţate în stare de veghe sunt supuse unei recapitulări prin repetare în creier în timpul somnului.
Repetarea în timpul somnului întăreşte urmele încă fragile ale amintirilor şi încorporează informaţiile nou asimilate într-un stoc de cunoştinţe preexistent.
Dacă repetarea în timpul somnului îmbunătăţeşte stocarea informaţiilor învăţate când omul este treaz, prima repetare - procesarea iniţială a informaţiilor noi - ar trebui să fie, de asemenea, realizabilă în timpul somnului, cu potenţialul de a construi o urmă a memoriei ce durează până şi după trezire.
Aceasta a fost întrebarea studiului realizat de Katharina Henke, Marc Züst şi Simon Ruch de la Institutul de Psihologie şi de la programul "Decoding Sleep" al Universităţii din Berna, Elveţia.
Aceşti cercetători au arătat acum, pentru prima dată, că unele cuvinte străine şi traducerile acestora ar putea fi asociate în timpul somnului din timpul zilei cu asocieri stocate în stare de veghe.
După trezire, participanţii au putut reactiva asocierile formate în somn pentru a accesa înţelesul unor cuvinte, când au fost reprezentate cu cuvintele străine asimilate anterior în timpul somnului.
Hipocampul, o structură cerebrală esenţială pentru învăţarea asociativă în stare trează, a susţinut refacerea asocierilor formate în somn. Rezultatele acestui experiment au fost prezentate în publicaţia ştiinţifică Current Biology.
Grupul de cercetare al Katharinei Henke a examinat dacă o persoană care doarme este capabilă să formeze noi asocieri semantice între cuvintele străine şi traducerile lor în timpul stărilor active ale celulelor cerebrale, aşa-numitele ”up-states”.
Când o persoană atinge stadii profunde ale somnului, celulele cerebrale îşi coordonează progresiv activitatea. În timpul somnului adânc, celulele cerebrale sunt active în mod normal pentru o perioadă scurtă de timp înainte de a intra într-un stadiu de inactivitate scurtă.
Stadiile active se numesc ”up-state”, iar cele inactive ”down-state”. Cele două stadii alternează la fiecare jumătate de secundă aproximativ.
Asocierile semantice între cuvintele unei limbi artificiale din timpul somnului şi traducerile acestora în germană au fost doar codificate şi stocate, dacă al doilea cuvânt al unei perechi a fost ascultat în mod repetat (de 2, 3 sau 4 ori) în timpul unei stări active, au constatat cercetătorii.
De exemplu, când o persoană care dormea a auzit cuvintele pereche ”tofer = cheie” şi ”guga = elefant”, după ce s-a trezit, a fost capabilă să clasifice cu o precizie mai bună dacă cuvântul străin auzit în somn denumea ceva mare (guga) sau mic (tofer).
”A fost interesant faptul că zonele cerebrale responsabile cu limba şi hipocampul - pivotul esenţial de memorie al creierului - au fost activate în timpul refacerii din starea de veghe a vocabularului învăţat în somn, pentru că aceste structuri cerebrale mediază în mod normal învăţarea în stare trează a unui nou vocabular. Aceste structuri cerebrale par să medieze formarea memoriei independent de stadiul predominant de conştienţă - inconştienţă în timpul somnului”, a spus Marc Züst, coautor principal al lucrării, citat de sciencedialy.com.
În afara relevanţei practice, această nouă dovadă a învăţării în timpul somnului aduce provocări teoriilor actuale asupra somnului şi asupra memoriei. Noţiunea de somn ca un stadiu mental detaşat de mediul fizic nu mai este la fel de solidă.
"Decoding Sleep" (Decodificarea Somnului) este un mare proiect de cercetare interdisciplinar ce este finanţat de Universitatea din Berna, ce include 13 grupuri de cercetători în medicină, biologie, psihologie şi informatică.
Scopul proiectului este de a obţine o înţelegere mai bună asupra mecanismelor implicate în somn, starea de conştienţă şi cunoaştere.
