În timp ce o noapte plină de somn stabilizează emoţiile, o noapte nedormită poate declanşa o creştere de până la 30% a nivelului de anxietate, potrivit noilor cercetări ale Universităţii Berkeley din California.
Cercetătorii au descoperit că tipul de somn cel mai potrivit pentru a calma şi reseta creierul anxioas este somnul profund, cunoscut şi sub denumirea de undă lentă a mişcării non-rapide (NREM), o stare în care oscilaţiile neuronale devin puternic sincronizate şi ritmul cardiac şi tensiunea arterială scad.
"Am identificat o nouă funcţie a somnului profund, una care scade anxietatea peste noapte prin reorganizarea conexiunilor în creier şi astfel somnul profund pare a fi un anxiolitic natural", a declarat autorul principal al studiului, Matthew Walker, profesor de neuroştiinţă şi psihologie UC Berkeley, citat de sciencedaily.com.
Rezultatele, publicate în revista "Nature Human Behavior", dovedesc una dintre cele mai puternice legături neuronale dintre somn şi anxietate de până în prezent. De asemenea, identifică somnul ca un remediu natural, non-farmaceutic, pentru tulburările de anxietate, care au fost diagnosticate la aproximativ 40 de milioane de adulţi americani şi apar din ce în ce mai des în rândul copiilor şi adolescenţilor.
"Studiul dovedeşte că somnul insuficient amplifică nivelurile de anxietate şi, în schimb, că somnul profund ajută la reducerea acestui stres", a afirmat şi coautorul studiului, Eti Ben Simon, de la UC Berkeley.
Într-o serie de experimente care au folosit ca instrumente de măsurare RMN-ul funcţional şi polisomnografia, dar şi alte medode cercetătorii au scanat creierul a 18 adulţi tineri, în timp ce au văzut clipuri video ce le-au produs un stres emoţional puternic, iniţial după o noapte de somn şi din nou după o noapte nedormită. Nivelurile de anxietate au fost măsurate în urma fiecărei sesiuni printr-un chestionar cunoscut sub numele de inventarul anxietăţii.
După o noapte fără somn, scanările creierului au arătat o întrerupere a cortexului prefrontal median, care în mod normal ajută la menţinerea anxietăţii sub control, în timp ce centrele emoţionale mai profunde ale creierului erau hiperactive.
După o noapte plină de somn, în timpul căreia undele cerebrale ale participanţilor au fost măsurate prin electrozi aşezaţi pe capul lor, rezultatele au arătat însă că nivelul lor de anxietate a scăzut semnificativ, în special pentru cei care au avut un somn cu undă mai lentă NREM.
Pe lângă măsurarea conexiunii somn-anxietate la cei 18 participanţi originali la studiu, cercetătorii au repetat cercetarea şi într-un alt studiu cu alţi 30 de participanţi. Şi de această, dată rezultatele au arătat că cei care au avut un somn adânc noaptea au avut cel mai scăzut nivel de anxietate a doua zi.
Mai mult, pe lângă experimentele de laborator, cercetătorii au efectuat un studiu online în care au urmărit 280 de persoane de toate vârstele despre modul în care şi-au schimbat atât somnul, cât şi nivelul de anxietate în patru zile consecutive.
Rezultatele au arătat că cantitatea şi calitatea somnului pe care participanţii le-au obţinut de la o noapte la alta au prezis cât de anxioşi se vor simţi a doua zi. Chiar şi schimbările subtile de noapte în somn le-au afectat nivelul de anxietate.
Studiul nu numai că stabileşte o conexiune cauzală între somn şi anxietate, dar identifică şi tipul de somn profund NREM de care este nevoie pentru a calma creierul.
La nivel social, "concluziile sugerează că decimarea somnului în majoritatea naţiunilor industrializate şi escaladarea accentuată a tulburărilor de anxietate în aceste aceleaşi ţări este, poate, nu o coincidenţă ci o legătură de cauzalitate", se mai arată în concluziile cercetării.
