Un nou studiu indică faptul că pacienţii cu o anumită afecţiune a valvei mitrale au un risc mult mai mare de a dezvolta aritmii grave ale inimii, chiar şi după o intervenţie chirurgicală de succes, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la institutul Karolinska, din Suedia. Pentru a preveni complicaţiile pe termen lung, cercetătorii subliniază importanţa monitorizării atente a acestor pacienţi, chiar şi după ce au fost operaţi.
Disfuncţia inelului valvei mitrale (MAD), este o afecţiune care poate duce la tulburări grave de ritm cardiac şi chiar la stop cardiac, subliniază noile constatări ale echipei de cercetători de la Institutul Karolinska şi Spitalul Universitar Karolinska.
Inelul valvei mitrale este partea fixă a valvei mitrale, care se află la baza acesteia şi ajută la menţinerea valvei în poziţie corectă. Disfuncţia inelului valvei mitrale (MAD) apare atunci când acest inel se separă de restul valvei, ceea ce poate duce la instabilitatea valvei şi chiar o închidere incompletă a valvei ce poate permite sângelui să curgă înapoi în inimă, fenomen cunoscut sub numele de regurgitare mitrală.
Persoanele care prezintă această anomalie a valvei cardiace prezintă un risc crescut de tulburări grave ale ritmului cardiac, chiar şi după o intervenţie chirurgicală de succes. Afecţiunea este mai frecventă la femei şi la pacienţii mai tineri cu tulburări ale valvei mitrale, iar în cazurile severe poate duce la stop cardiac subit, subliniază un recent studiu al echipei suedeze.
În ultimii ani, această afecţiune a fost asociată cu un risc crescut de aritmii ventriculare severe. Până acum, nu era clar dacă riscul de aritmii dispare după corectarea chirurgicală a MAD, adesea asociată cu o boală cardiacă numită prolapsul valvei mitrale, care afectează aproximativ 2,5% din populaţie şi poate provoca scurgeri ale fluxului de sânge înapoi în inimă, ceea ce poate duce la insuficienţă cardiacă şi aritmii. Simptomele includ dificultăţi de respiraţie şi palpitaţii.
Urmărirea pacienţilor după intervenţia chirurgicală
Prolapsul de valvă mitrală (PVM) este o afecţiune în care una sau ambele cuspide (foiţe) ale valvei mitrale nu se închid corect în timpul contracţiilor cardiace. Uneori, prolapsul valvei mitrale face ca sângele să urce înapoi în atriu dinspre ventricul, ceea ce se numeşte regurgitare mitrală.
În acest recent studiu, cercetătorii de la Institutul Karolinska au investigat riscul de aritmii cardiace la 599 de pacienţi cu prolaps de valvă mitrală care au suferit o intervenţie chirurgicală la Spitalul Universitar Karolinska între 2010 şi 2022. Aproape 16% dintre aceşti pacienţi aveau şi MAD.
„Am demonstrat că persoanele cu MAD au un risc semnificativ mai mare de a suferi de aritmii ventriculare, un tip periculos de tulburare a ritmului cardiac, care poate duce, în cazuri grave, la stop cardiac”, a declarat marţi dr. Bahira Shahim, cardiolog la Spitalul Universitar Karolinska şi profesor la departamentul de medicină, într-un comunicat.
Persoanele cu MAD erau mai frecvent femei şi aveau, în medie, cu 8 ani mai puţin decât cei fără MAD. De asemenea, aveau o afecţiune mai extinsă a valvei mitrale. Deşi intervenţia chirurgicală a fost reuşită în corectarea MAD, aceşti pacienţi aveau de peste trei ori mai multe şanse să dezvolte aritmii ventriculare în urma unei perioade de urmărire de 5 ani faţă de pacienţii fără MAD preoperatoriu.
„Rezultatele noastre arată că este important să monitorizăm îndeaproape pacienţii cu această afecţiune, chiar şi după o operaţie de succes” a precizat dr. Shahim.
Investigarea unor noi ipoteze
Studiul a generat noi ipoteze pe care cercetătorii le investighează în continuare. O ipoteză sugerează că MAD ar putea provoca, în timp, schimbări permanente în muşchiul cardiac, în timp ce alta presupune că MAD ar putea fi un semn al unei afecţiuni asociate a muşchiului cardiac.
În continuare, cercetătorii îşi propun să aprofundeze studiile asupra formării leziunilor în inimă, folosind imagistica prin RMN şi analiza mostrelor de ţesut cardiac.
Studiul a fost publicat marţi în European Heart Journal.
