O echipă de cercetători americani a descoperit o nouă clasă de substanţe active, care combină efectul clasic al antibioticelor împotriva unei game largi de bacterii rezistente la medicamente cu stimularea răspunsului imunitar.
Astfel, un nou studiu publicat recent în Nature, arată că cercetătorii de la Institutul Wistar din Philadelphia, Statele Unite, au pornit de la o nouă strategie pentru a identifica molecule care să aibă un efect dublu împotriva bacteriilor periculoase pentru oameni.
Cercetătorii s-au concentrat pe o cale metabolică esenţială pentru majoritatea bacteriilor, dar inexistentă la oameni, ceea ce reprezintă o ţintă ideală pentru dezvoltarea de noi antibiotice.
Această cale, numită metil-D eritritol fosfat (MEP), este responsabilă de biosinteza izoprenoidelor, molecule necesare pentru supravieţuirea celulelor la cele mai multe bacterii patogene.
Astfel, cercetătorii au ţintit enzima IspH, esenţială pentru biosinteza izoprenoidelor la un număr mare de bacterii, pentru a bloca această cale şi a ucide microbii.
În acest scop, ei au folosit modele computerizate pentru a analiza circa 7 milioane de susbstanţe active disponibile care să se lege de enzima ţintită şi au selecţionat cele mai puternice molecule care inhibă funcţia IspH.
Mulţi dintre inhibitorii IspH existenţi nu pot penetra în interiorul celulei bacteriene, însă cu ajutorul unor chimişti, cercetătorii au selectat inhibitori cu această capacitate.
Cercetătorii au demonstrat că inhibitorii IspH selectaţi au stimulat sistemul imunitar şi au avut o activitate antibacteriană mai puternică decât cea a multor antibiotice performante existente, în testele realizate in vitro. În plus, moleculele testate nu sunt toxice pentru oameni.
“Am considerat că întărind sistemul imunitar pentru a ataca simultan bacteriile pe două fronturi scade riscul ca acestea săî dezvolte rezistenţă”, a explicat dr. Farokh Dotiwala, asistent la Centrul pentru Vaccinuri şi Imunoterapie din cadrul Institutului Wistar, citat de sciencedaily.com.
Cercetătorii urmează să realizeze studii preclinice şi clinice pentru a testa eficacitatea noilor molecule.
Antibioticele existente ţintesc funcţii esenţiale ale bacteriilor, precum sinteza proteinelor, formarea membranei celulare sau căile metabolice.
Totuşi, bacteriile pot dezvolta rezistenţă la antibiotice prin anumite mutaţii la nivelul elementelor-ţintă pentru medicamentele folosite în prezent, anulând capacitatea antibioticelor de a le ucide.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că rezistenţa la antibiotice reprezintă una dintre primele zece ameninţări la adresa sănătăţii pe plan mondial.
