Un pas promiţător în prevenţia demenţei: vaccinul zoster, asociat cu un risc mai scăzut. O analiză pe scară largă arată o posibilă legătură între imunizare şi protecţia împotriva declinului cognitiv. Studiile recente sugerează că vaccinul ar putea deveni un instrument promiţător în lupta cu Alzheimerul.
Un vaccin ar putea fi un instrument promiţător în combaterea declinului cognitiv asociat cu Alzheimer.
Vaccinul împotriva zonei zoster (herpesului zoster) a fost asociat cu un risc cu 20% mai scăzut de demenţă la persoanele vârstnice.
Constatările se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi care sugerează că vaccinul împotriva zonei zoster ar putea ajuta la prevenirea demenţei – însă cercetătorii trebuie încă să demonstreze această legătură.
Adulţii în vârstă care au primit vaccinul împotriva zonei zoster ar putea avea un risc semnificativ mai mic de a dezvolta demenţă, conform unui nou studiu realizat în Ţara Galilor.
Studiul, publicat miercuri în revista Nature, a inclus aproximativ 283.000 de persoane în vârstă, care au fost eligibile sau nu pentru vaccinare din cauza unei particularităţi a politicii de vaccinare din Ţara Galilor.
În 2013, guvernul galez a inclus în programul de vaccinare persoanele de 79 de ani, iar în anii următori, toţi cei care împlineau această vârstă deveneau eligibili. Din cauza lipsei de doze, persoanele care aveau 80 de ani sau mai mult la acel moment nu au fost niciodată incluse în program.
Cercetători din Statele Unite, Germania şi Austria au analizat persoane care au împlinit 80 de ani cu o săptămână înainte de pragul de eligibilitate şi le-au comparat cu cei care au împlinit 80 de ani în săptămâna următoare.
Aproximativ jumătate dintre cei eligibili au primit vaccinul.
După şapte ani, cam unul din opt oameni care nu au fost vaccinaţi dezvoltaseră demenţă. Însă cei vaccinaţi au prezentat un risc cu 20% mai mic de a primi acest diagnostic.
Efectele au fost semnificativ mai puternice în rândul femeilor decât al bărbaţilor.
„Este o constatare cu adevărat remarcabilă”, a declarat miercuri dr. Pascal Geldsetzer, autor principal al studiului şi profesor asistent la Universitatea Stanford, într-un comunicat.
„Acest semnal protector puternic era prezent indiferent cum am analizat datele”.
Alte studii au sugerat de asemenea că vaccinul împotriva zonei zoster ar putea contribui la prevenirea demenţei.
Anul trecut, o analiză publicată în Nature Medicine a arătat că persoanele care au primit o versiune mai nouă a vaccinului au avut un risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta demenţă în următorii şase ani după imunizare.
Cele două vaccinuri sunt produse diferit. Serul mai nou, mai des utilizat, conţine o proteină din virusul varicelo-zosterian, care cauzează atât varicela, cât şi zona zoster. Vaccinul analizat în studiul galez a utilizat o versiune atenuată a virusului viu.
În 2023, Regatul Unit a înlocuit vaccinul cu virus viu cu versiunea mai nouă produsă de grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline (GSK), care pare să ofere o protecţie mai îndelungată împotriva zonei zoster.
Persoanele pot dezvolta zona zoster – o erupţie dureroasă cu vezicule – la ani de zile după ce au avut varicelă, dacă virusul latent se reactivează. Vârstnicii şi cei cu imunitate scăzută sunt mai expuşi riscului.
Ambele studii recente sunt considerate experimente naturale, care sunt destul de apropiate de studiile randomizate, considerate standardul de aur în cercetarea medicală. Datorită criteriilor de eligibilitate pentru vaccin, cercetătorii au putut compara două grupuri similare, permiţând evaluarea impactului imunizării.
„Ceea ce face studiul atât de puternic este faptul că este practic ca un studiu randomizat cu grup de control – cei puţin prea în vârstă pentru a fi eligibili – şi un grup de intervenţie – cei abia suficient de tineri pentru a se încadra în program”, a spus Geldsetzer.
Rămân întrebări pentru a demonstra o cauzalitate
Studiile indică faptul că, indiferent de tipul vaccinului, serul zoster ar putea oferi o anumită protecţie împotriva demenţei – deşi este nevoie de cercetări suplimentare pentru a confirma această legătură.
Nu este clar nici ce anume determină această asociere. Echipa lui Geldsetzer a sugerat că virusurile care afectează sistemul nervos ar putea creşte riscul de demenţă, însă această ipoteză trebuie testată.
Între timp, diferenţa de efect între femei şi bărbaţi ar putea fi explicată prin diferenţele din răspunsul imun, dat fiind că cele două sexe reacţionează diferit la infecţii şi vaccinuri, potrivit dr. Maxime Taquet, lector la Universitatea Oxford, care a condus studiul din 2024.
„Chiar dacă deocamdată este o ipoteză, credem că joacă un rol în motivul pentru care vedem diferenţe între sexe”, a spus Taquet.
Pentru a consolida dovezile, compania GSK a anunţat că analizează date de la aproximativ 1,4 milioane de persoane în vârstă din Regatul Unit, dintre care unele au fost vaccinate, iar altele nu.
Într-un alt experiment natural, similar cu politica aplicată în Ţara Galilor, în 2023, Regatul Unit şi-a extins programul de vaccinare împotriva zonei zoster pentru adulţii de la 70 de ani în sus la cei de la 65 de ani în sus – însă persoanele de 66 până la 69 de ani au fost informate că trebuie să aştepte până la 70 de ani pentru a fi vaccinate.
Cercetătorii vor urmări dacă aceştia dezvoltă simptome de demenţă.
Constatările recente privind vaccinarea împotriva zonei zoster ar putea reprezenta o frontieră nouă pentru cercetarea Alzheimerului, domeniu care a întâmpinat dificultăţi majore în ultimele decenii în ceea ce priveşte prevenţia şi dezvoltarea de tratamente eficiente.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă, afectând aproximativ 7 milioane de persoane în Europa, potrivit estimărilor Consiliului European al Creierului.
„Demenţa este o povară uriaşă”, a precizat Taquet.
„Activând corect anumite căi imune, am putea fi capabili să reducem sau chiar să inversăm procesul demenţei”, a adăugat el.
„Sunt mulţi paşi de parcurs între ce ştim acum şi atingerea acestui obiectiv, dar cred că este o pistă promiţătoare în acest domeniu”, a mai precizat medicul.
