În România, 180 de localităţi nu au medic de familie, în timp ce alte 1.500 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) nu dispun de suficienţi medici, potrivit preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Valeria Herdea. Preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, a prezentat o soluţie pentru aceste localităţi în care accesul la servicii de sănătate este deficitar: implementarea unor birouri mobile de acces la servicii de sănătate pentru zonele rurale deficitare.
Declaraţiile au fost făcute joi, la evenimentul "Profit Health.forum - Sănătatea nouă",organizat de redacţia Profit.ro.
"Avem la acest moment 180 de localităţi care nu au, din păcate, medic de familie. Avem, în acelaşi timp, aproape 1.500 de localităţi în care este nevoie de medici, nu sunt suficienţi medici şi în acest sens s-au implementat o serie de măsuri ", a spus dr. Valeria Herdea.
“Dorinţa noastră este să extindem accesul pacientului la servicii medicale, dar, în acelaşi timp, să facilităm şi ocuparea acestor zone de către specialişti, în aşa fel încât să fie atractive”, a completat preşedintele CNAS.
Una dintre principalele probleme cu care se confruntă sistemul sanitar public din România este distribuţia dezechilibrată a personalului medical la nivelul ţării. Astfel, în multe judeţe există prea puţini medici specialişti în afecţiuni pediatrice.
"Avem judeţe în care, din păcate, hematologia pediatrică nu este încă dezvoltată, nu au reprezentanţi la nivelul anumitor judeţe. Psihiatria pediatrică este în aceeaşi situaţie, pneumologia pediatrică. Nu doar în oraşele mici există probleme. Îmbătrânirea populaţiei medicale este o realitate", a menţionat dr. Herdea.
Potrivit preşedintelui instituţiei, angajaţii CNAS lucrează pe calculatoare vechi de 20 de ani, în condiţiile în care serviciile au crescut de aproape 20 de ori faţă de 2008.
O altă problemă ar fi numărul insuficient de angajaţi la casele judeţene de asigurări de sănătate.
"Resursa umană care lucrează la momentul actual în Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi în Casele de asigurări de sănătate ajunge undeva la 260 de oameni în CNAS şi 2.800 în teritoriu, ceea ce, la o populaţie de 16,6 milioane de asiguraţi, pe care trebuie să îi gestionezi peste tot, este foarte puţin", a mai spus preşedintele Casei.
BIROURI MOBILE DE ACCES LA SERVICII DE SĂNĂTATE
La aceeaşi dezbatere, preşedintele Comisiei pentru Sănătate a Senatului a vorbit despre o soluţie pentru a facilita accesul la servicii şi pentru populaţia din mediul rural: implementarea unor birouri mobile de acces la servicii de sănătate.
Potrivit prof. Streinu-Cercel, ideea a fost deja acceptată la nivelul Comisiei din Senat.
”Punem accent pe modul în care serviciile de sănătate se pot direcţiona către persoana care le solicită şi pentru asta am imaginat aşa-numitul birou mobil de acces la servicii de sănătate, care, de fapt, este o maşină cu medic, dar în interiorul acestei maşini cu medic există şi o serie de echipamente de tip point of care”, a afirmat Adrian Streinu-Cercel.
“Aceste echipamente point of care dau posibilitatea medicului respectiv ca la faţa locului, acasă la persoana respectivă care a solicitat printr-un asistent medical vritual, printr-o platformă, să i se facă analizele, să i se urce aceste analize într-un cloud, unde să fie analizate de către specialist şi specialistul să-i dea un verdict instantaneu”, a completat preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat.
Pentru implementarea acestei soluţii este nevoie de crearea unor soluţii digitale, în special de dezvoltarea un portal al pacientului şi un portal al medicilor, care vor fi incluse într-un cloud, pe specialităţi.
Aceste platforme vor permite preluarea informaţiilor despre pacient de către un asistent virtual şi transmiterea lor către un medic specialist, potrivit soluţiei prezentate. Calculat la necesităţile României, ar fi nevoie de 117 astfel de birouri mobile.
