Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Washington School of Medicine din St. Louis indică o modalitate prin care imunoterapia împotriva cancerului poate genera un răspuns imun mai robust. Noile descoperiri ar putea duce la dezvoltarea de vaccinuri pentru cancer mai bune şi a unor medicamente imunoterapice mai eficiente numite inhibitori ai punctului de control.
Imunoterapia împotriva cancerului declanşează sistemul imunitar al organismului să atace tumorile şi a revoluţionat tratamentul anumitor tipuri de cancer, cum ar fi limfomul, cancerul pulmonar şi melanomul. Cu toate acestea, în timp ce unii pacienţi răspund bine la medicamente, alţii nu răspund deloc.
Majoritatea tratamentelor imunoterapice pentru cancer sunt concepute pentru a determina celulele imunitare numite celule T ucigaşe să atace celulele canceroase. Dar noua cercetare sugerează că şi recrutarea altor celule T - numite celule T ajutătoare - ar putea spori eficacitatea terapiei imune.
Celulele T ajutătoare sunt implicate în recunoaşterea cancerului ca o ameninţare şi recrutarea celulelor T ucigaşe pentru a susţine un atac. Fără celulele ajutătoare, sistemul imunitar de obicei nu răspunde complet la lupta împotriva cancerului.
"Acest studiu relevă pentru prima dată că celulele T ajutătoare sunt esenţiale in imunoterapia cancerului. Activarea celulelor T ucigaşe nu este suficientă. Pentru a funcţiona mai bine pentru toţi pacienţii, credem că vaccinurile contra cancerului şi medicamentele imunoterapice trebuie să activeze atât celulele T ucigaşe, cât şi cele ajutătoare", a declarat profesorul Robert D. Schreiber, autor principal al studiului, citat de sciencedaily.com.
Vaccinurile anticancer şi terapiile imunitare sunt concepute pe baza înţelegerii activităţii unui grup de gene - numite genele MHC clasa I - care activează celulele T ucigaşe. Noul studiu aprofundează însă activitatea unui alt grup de gene - numit MHC clasa II - care activează celulele T ajutătoare.
Cercetarea dezvăluie modalităţi de a valorifica cunoştinţele ambelor componente importante ale sistemului imunitar pentru a elimina mai eficient tumorile prin colaborarea celulelor T ajutătoare şi ucigaşe pentru a elimina cancerul.
Cercetătorii au dezvoltat un program de calculator care poate prezice care proteine mutante - sau antigene - din tumora unui pacient vor activa în mod specific celulele T ajutătoare. Acest tip de software predictiv este bine stabilit pentru activarea celulelor T ucigaşe. Dar până acum, acest lucru a fost în mare măsură imposibil pentru celulele T ajutătoare.
Studiul realizat pe şoarecii de laborator cu modele de cancer uman a arătat că terapia imunitară de control este mai eficientă atunci când celulele T ajutătoare sunt activate împreună cu celulele T criminal şi de asemenea, că vaccinurile anticancer sunt mai eficiente atunci când sunt prezente ţinte care activează ambele tipuri de celule T.
Cele mai eficiente răspunsuri antitumorale au apărut atunci când terapia imunitară a fost combinată cu un vaccin care încorporează ţinte atât pentru celulele T ajutătoare, cât şi ucigaşe, specifice antigenilor din tumora pacientului.
Ideea de a combina acţiunea inhibitorilor punctului de control cu cea a unui vaccin specific tumorii - care activează atât celulele T ucigaşe, cât şi cele ajutătoare - va duce la o creştere a eficienţei combaterii cancerului de la 20% la 70%, se mai arată în concluziile cercetării.
