Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au dezvoltat o nouă metodă ieftină ce poate identifica tumorile foarte agresive ce necesită un tratament mai puternic. Tehnica a fost prezentată în jurnalul ”Nature Communication”.
O caracteristică comună a celulelor canceroase o reprezintă alteraţiile numărului de copii în care fiecare cromozom sau genă sunt prezente în genom, un fenomen cunoscut ca alteraţii ale numărului de copii. În aceeaşi tumoare, ceulele ce aparţin unor părţi anatomice diferite ale tumorii pot prezenta diferite alteraţii. Tumorile cu multe alteraţii ale numărului de copii sunt în mod normal foarte agresive şi tind să se reformeze mai des, chiar şi după tratamente dure.
Cercetătorii au dezvoltat o nouă metodă genomică, numită CUTseq, ce poate evalua cantitatea şi tipul alteraţiilor numărului de copii în multe părţi diferite din aceeaşi tumoare, la costuri mult mai mici decât ale tehnologiilor existente.
”CUTseq va avea multe aplicaţii folositoare în diagnosticarea cancerului. Secvenţionarea tumorii în mai multe regiuni va fi tot mai folosită în cadrul diagnosticării, pentru identificarea pacienţilor cu tumori foarte eterogene ce trebuie să fie tratate mai agresiv”, a spus autorul studiului Nicola Crosetto, cercetător la Departamentul de Biofizică şi Biochimie Medicală de la Institutul Karolinska, citat de sciencedaily.com.
Această metodă lucrează cu ADN-ul extras din biopsii multiple şi chiar dintr-o proporţie foarte mică de secţiuni subţiri ale ţesutului – tipul de mostră pe care se bazează în mod normal patologii pentru a face un diagnostic al cancerului la microscop. Cu ajutorul ADN-ului extras din regiuni multiple din aceeaşi mostră a tumorii cu coduri de bare moleculare unice, o imagine cuprinzătoare a eterogenităţii alteraţiilor numărului de copii într-o tumoare poate fi obţinută printr-o singură secvenţionare.
Aplicaţiile CUTseq nu sunt limitate doar la diagnosticarea cancerului. Noua tehnlogie poate fi folosită şi ca o platformă pentru autentificarea liniilor celulare şi pentru monitorizarea stabilităţii genomului în arhive şi biobănci cuprinzătoare ale liniilor celulare. De asemenea, ar putea fi aplicată în ecologie, ca o alternativă pentru alte metode de secvenţionare genomice, cum ar fi RAD-seq, pentru evaluarea biodiversităţii într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor, se mai arată în concluziile cercetării.
