Cercetătorii au descoperit noi conexiuni între intestin şi creier care sunt promiţătoare pentru tratamente mai bine ţintite pentru depresie şi anxietate şi care ar putea ajuta la prevenirea problemelor digestive la copii prin limitarea transmiterii de antidepresive în timpul sarcinii.
Cercetătorii au descoperit în studiile pe animale că o creştere a serotoninei în epiteliul intestinal - stratul subţire de celule care căptuşeşte intestinele subţire şi gros - ameliorează simptomele de anxietate şi depresie. De asemenea, studiul, publicat miercuri în revista Gastroenterology, a constatat că, la om, utilizarea antidepresivelor în timpul sarcinii creşte riscul ca bebeluşii să dezvolte constipaţie în primul an de viaţă.
„Descoperirile noastre sugerează că ar putea exista un avantaj în direcţionarea selectivă a antidepresivelor către epiteliul intestinal, deoarece tratamentul sistemic cu medicamente ar putea să nu fie necesar pentru obţinerea beneficiilor, dar ar putea contribui la problemele digestive ale copiilor expuşi în timpul sarcinii”, a declarat miercuri, într-un comunicat, conf. univ. Kara Margolis, director al Centrului de Cercetare a Durerii din cadrul Universităţii din New York (NYU) şi profesorde patologie moleculară la Colegiul de Stomatologie al NYU, care a condus studiul împreună cu conf. univ. Mark Ansorge, profesor de neurobiologie clinică la Universitatea Columbia.
Anxietatea şi depresia sunt printre cele mai frecvente afecţiuni de sănătate mintală din Statele Unite, cu unul din cinci adulţi care prezintă simptome. Multe persoane cu tulburări de dispoziţie prezintă, de asemenea, tulburări de interacţiune intestin-creier (DGBI), probleme digestive cum ar fi sindromul colonului iritabil şi constipaţia funcţională care rezultă din probleme de comunicare între intestin şi creier.
Antidepresivele, inclusiv inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) sunt prescrise pe scară largă pentru depresie, anxietate şi DGBI. Deşi aceste medicamente sunt, în general, considerate sigure, ele pot avea efecte secundare, cum ar fi probleme gastrointestinale şi anxietate - „chiar simptomele pe care uneori sunt concepute să le trateze”, a precizat prof. Ansorge - în special la începutul tratamentului cu un SSRI, ceea ce poate determina persoanele să nu mai ia medicamentul.
Antidepresivele reprezintă, de asemenea, provocări în timpul şi după sarcină din cauza capacităţii lor de a trece prin placentă şi laptele matern. Unele studii arată o incidenţă mai mare a tulburărilor de dispoziţie şi cognitive la copiii expuşi la SSRI în timpul sarcinii, deşi alte studii au rezultate contradictorii.
Depresia şi anxietatea netratate în timpul sarcinii prezintă riscuri cunoscute atât pentru mamă, cât şi pentru copil, astfel încât viitoarele mame trebuie să pună în balanţă riscurile potenţiale ale administrării de medicamente cu nevoile lor de sănătate mintală.
SSRI acţionează prin blocarea unei proteine numită transportor de serotonină, crescând nivelul serotoninei produse de creier. Cu toate acestea, marea majoritate a serotoninei din organism este produsă în intestin, iar transportorul de serotonină intestinală căptuşeşte şi intestinele.
„În cazul medicamentelor psihiatrice care acţionează asupra receptorilor din creier, mulţi dintre aceiaşi receptori sunt în intestin, astfel încât trebuie să luăm în considerare efectele asupra dezvoltării şi funcţiei intestinului”, a precizat prof. Margolis, care predă pediatrie şi biologie celulară la facultatea de medicină NYU Grossman.
Pentru a înţelege mai bine legătura dintre serotonina intestinală, starea de spirit şi tulburările gastrointestinale, cercetătorii au studiat mai multe modele de şoareci în care transportorul de serotonină a fost eliminat sau blocat. Studii anterioare conduse de laboratorul prof. Margolis au constatat că şoarecii crescuţi fără a avea transportorul de serotonină în corp, precum şi şoarecii care au fost expuşi la SSRI în timpul şi după sarcină, au prezentat modificări în dezvoltarea sistemului digestiv şi disfuncţii în motilitatea intestinului.
În cadrul studiului publicat în revista Gastroenterology, cercetătorii au analizat rolul serotoninei în intestin, în special prin studierea şoarecilor lipsiţi de transportorul de serotonină în epiteliul intestinal, fie în timpul dezvoltării (imitând expunerea la un SSRI în timpul sarcinii), fie la vârsta adultă tânără (similar cu administrarea unui SSRI la vârsta adultă).
Îndepărtarea transportorului de serotonină din epiteliul intestinal a crescut nivelul de serotonină şi a dus la ameliorarea simptomelor de anxietate şi depresie în ambele grupuri de şoareci. De asemenea, i-a scutit de efectele adverse asupra digestiei şi motilităţii care au fost identificate în cercetările anterioare, în care transportorul de serotonină a lipsit sau a fost blocat în tot corpul.
„Acest lucru adaugă o perspectivă cheie ideii îndelung susţinute că efectele terapeutice ale SSRI provin din ţintirea directă a sistemului nervos central şi sugerează un rol pentru intestin”, a subliniat prof. Ansorge.
Cercetătorii au stabilit, de asemenea, că nervii vagi - o autostradă cheie de comunicare între sistemul digestiv şi creier - sunt calea prin care serotonina din epiteliul intestinal modulează starea de spirit. Întreruperea acestei comunicări la şoareci într-o direcţie - de la intestin la creier - a eliminat ameliorările anxietăţii şi depresiei.
Pentru a explora dacă blocarea transportorului de serotonină la om duce la probleme digestive similare cu cele observate la şoareci, cercetătorii au analizat şi utilizarea antidepresivelor în timpul sarcinii. Ei au studiat mai mult de 400 de perechi de mame - dintre care un sfert luau antidepresive (SSRI sau SNRI) - şi copiii acestora şi le-au urmărit în timpul sarcinii şi pe parcursul primului an de viaţă al copiilor.
Utilizarea antidepresivelor în timpul sarcinii a crescut semnificativ riscul ca un copil să se confrunte cu constipaţie funcţională, un DGBI foarte comun care poate fi dureros, în primul an de viaţă.
„Am constatat că, la vârsta de un an, 63% dintre copiii expuşi la antidepresive în timpul sarcinii au prezentat constipaţie, comparativ cu 31% dintre copiii ale căror mame nu au luat medicamente”, a adăugat Larissa Takser, profesor de pediatrie la Universitatea Sherbrooke din Québec (Canada), una dintre autarele studiului. „Această constatare sugerează o posibilă legătură între nivelurile de serotonină in utero şi dezvoltarea intestinului şi deschide noi căi pentru examinarea proprietăţilor SSRI care nu au fost studiate anterior”, a precizat ea.
Cercetătorii avertizează ferm că aceste constatări nu ar trebui să schimbe practica clinică şi să influenţeze dacă mamele continuă să ia SSRI în timpul sarcinii din cauza riscului de constipaţie la copii, având în vedere riscurile cunoscute în cazul netratării depresiei şi anxietăţii materne.
„Nu vorbim de recomandări clinice - mai degrabă, constatările indicând faptul că este nevoie de mai multe cercetări privind legătura dintre SSRI, serotonină şi intestin”, a precizat prof. Margolis, care a recomandat ca mamele şi medicii acestora să ia în considerare împreună opţiunile de tratament care s-au dovedit a fi de succes, inclusiv medicamentele şi terapia cognitiv-comportamentală.
Împreună, constatările de la şoareci şi oameni dezvăluie o cale promiţătoare pentru viitoarele privind epiteliul intestinal ca o ţintă nouă şi potenţial mai sigură pentru tratarea tulburărilor de dispoziţie, în special pentru femeile însărcinate.
„Blocarea sistemică a transportorului de serotonină pare să joace un rol în dezvoltarea problemelor digestive atât la şoareci, cât şi la oameni. Cu toate acestea, restricţionarea unui antidepresiv pentru a inhiba transportorul de serotonină numai în epiteliul intestinal ar putea evita aceste efecte adverse şi ar putea limita transmiterea medicamentului în timpul sarcinii şi alăptării”, a concluzionat prof. Margolis.
