Persoanele cărora le lipsesc dinţii ar putea fi capabile să îşi crească alţii noi, spun dentiştii japonezi care testează un medicament de pionierat care, speră ei, va oferi o alternativă la proteze şi implanturi.
Spre deosebire de reptile şi peşti, care de obicei îşi înlocuiesc colţii în mod regulat, este larg acceptat faptul că oamenilor şi majorităţii celorlalte mamifere le cresc doar două seturi de dinţi.
Însă sub gingii se ascund mugurii latenţi ai unei a treia generaţii, potrivit lui Katsu Takahashi, şeful secţiei de chirurgie orală de la Institutul de Cercetare Medicală Kitano Hospital din Osaka.
Echipa sa a lansat în octombrie studii clinice la Spitalul Universitar din Kyoto, administrând un medicament experimental unor subiecţi adulţi despre care se spune că are potenţialul de a stimula creşterea acestor dinţilor.
Este o tehnologie „complet nouă” pentru lume, a declarat Takahashi pentru AFP.
Tratamentele protetice utilizate pentru dinţii pierduţi din cauza cariilor, bolilor sau rănilor sunt adesea considerate costisitoare şi invazive.
Prin urmare, „restaurarea dinţilor naturali are cu siguranţă avantajele sale”, a precizat Takahashi, cercetătorul principal al proiectului.
Testele efectuate pe şoareci şi dihori sugerează că blocarea unei proteine numite USAG-1 poate trezi al treilea set de dinţi, iar cercetătorii au publicat fotografii de laborator ale dinţilor regăsiţi la animale.
Într-un studiu publicat anul trecut, echipa a declarat că „tratamentul lor cu anticorpi la şoareci este eficient pentru regenerarea dinţilor şi poate fi o descoperire în tratarea anomaliilor dentare la om”.
Acesta este doar începutul, spun cercetătorii
Pentru moment, stomatologii acordă prioritate nevoilor „urgente” ale pacienţilor cu şase sau mai mulţi dinţi permanenţi lipsă de la naştere.
Se spune că această afecţiune ereditară afectează aproximativ 0,1% dintre oameni, care pot avea probleme grave de masticaţie, iar în Japonia îşi petrec adesea cea mai mare parte a adolescenţei purtând o mască pentru a ascunde golurile mari din gură, a precizat Takahashi.
„Acest medicament ar putea fi o schimbare semnificativă pentru ei”, a adăugat el.
Medicamentul este destinat în primul rând copiilor, iar cercetătorii doresc să îl facă disponibil încă din 2030.
Angray Kang, profesor de stomatologie la Universitatea Queen Mary din Londra, ştie doar de o altă echipă care urmăreşte un obiectiv similar, acela de a utiliza anticorpi pentru a regenera sau repara dinţii.
„Aş spune că grupul Takahashi este deschizător de drumuri”, a declarat pentru susrsa citată, expertul în imunotehnologie, care nu are legătură cu cercetările japoneze.
Munca lui Takahashi este „interesantă şi merită continuată”, a spus Kang, în parte pentru că un medicament anticorp care vizează o proteină aproape identică cu USAG-1 este deja utilizat pentru tratarea osteoporozei.
„Cursa pentru regenerarea dinţilor umani nu este un sprint scurt, ci, prin analogie, un set de ultra-maratoane consecutive spate în spate”, a spus el.
„Acesta este doar începutul”.
Chengfei Zhang, medic specialist în endodonţie şi profesor la Universitatea din Hong Kong, a declarat că metoda lui Takahashi este „inovatoare şi are potenţial”.
„Afirmaţia că oamenii posedă muguri de dinţi latenţi capabili să producă un al treilea set de dinţi este atât revoluţionară, cât şi controversată”, a menţionat el.
De asemenea, acesta a avertizat că „rezultatele observate la animale nu se aplică întotdeauna direct la om”.
Rezultatele experimentelor pe animale ridică „întrebări cu privire la posibilitatea ca dinţii regeneraţi să poată înlocui funcţional şi estetic dinţii lipsă”, a adăugat dr. Zhang.
Însă cercetătorul japonez este încrezător, şi susţine că locaţia unui dinte nou într-o gură poate fi controlată, dacă nu chiar localizată, de locul de injectare a medicamentului.
Iar dacă acesta creşte în locul greşit, poate fi mutat prin ortodonţie sau transplant, a spus el.
Niciun pacient tânăr cu această afecţiune congenitală nu ia parte la primul studiu clinic, deoarece obiectivul principal este de a testa siguranţa medicamentului, mai degrabă decât eficacitatea acestuia.
Deci, deocamdată, participanţii sunt adulţi sănătoşi care şi-au pierdut cel puţin un dinte.
Şi, deşi regenerarea dinţilor nu este obiectivul expres al studiului de această dată, există o mică şansă ca aceasta să se întâmple oricum subiecţilor, a precizat dr. Takahashi.
Dacă va fi aşa, cercetătorii vor putea confirma că medicamentul poate fi eficient pentru cei cu lipsa dinţilor dobândită - ceea ce ar fi un triumf medical.
„Aş fi în culmea fericirii dacă s-ar întâmpla asta”, a indicat medicul japonez.
Acestea ar putea fi veşti deosebit de binevenite în Japonia, care are a doua cea mai îmbătrânită populaţie din lume.
Datele Ministerului Sănătăţii din această ţară arată că peste 90% dintre persoanele în vârstă de 75 de ani sau mai în vârstă din Japonia au cel puţin un dinte lipsă.
„Aşteptările sunt mari ca tehnologia noastră să le poată prelungi în mod direct speranţa de viaţă sănătoasă”, a mai adăugat medicul japonez.
Imaginile de la Institutul de Cercetare Medicală a spitalului Kitano arată înainte (sus) şi după imagini ale regenerării dinţilor la un dihor (centru) şi la şoareci (dreapta şi stânga).
