Obezitatea, alimentaţia deficitară şi schimbările climatice sunt cele mai mari ameninţări la adresa populaţiei lumii, consideră Comisia Lancet pentru Obezitate, un grup de experţi în mai multe domenii din Statele Unite, care solicită un plan internaţional şi investiţii de miliarde de dolari pentru a contracara aceste pericole.
Un fond de 1 miliard dolari şi strategii de acţiune care vizează politica alimentară şi producţia sunt necesare urgent pentru a sprijini sănătatea, mediul şi bunăstarea economică, se arată într-un raport publicat recent de comisie.
Cele trei probleme - obezitatea, subnutriţia şi schimbările climatice - sunt interconectate prin metodele de producţie agricolă, de transport, de urbanism şi de utilizare a terenurilor, care au un impact enorm asupra populaţiei, dar şi asupra planetei, spun autorii raportului.
”Ceea ce facem acum este nesustenabil. Singurul lucru pe care îl putem spera este că lumea va conştientiza urgenţa. Nu mai avem timp!”, a declarat William Dietz, unul din autorii studiului şi expert în sănătate publică de la Universitatea George Washington, citat de Reuters.
Cele trei pericole la nivel mondial sunt legate de producţia în masă a alimentelor prelucrate şi sărace în nutrienţi, responsabilă atât de obezitate şi malnutriţie, cât şi de emisii majore de gaze cu efect de seră ce contribuie la schimbările climatice, se mai afirmă în raport.
De altfel, producţia şi distribuţia agricolă ard combustibili fosili care contribuie la creşterea temperaturilor globale, secetă şi fenomene meteo extreme, se mai arată în concluziile raportului Lancet.
Aceste concluzii sunt susţinute şi de Organizaţia Internaţională pentru Alimentaţie şi Agricultură, care consideră că agricultura, silvicultura şi alte modalităţi de utilizare a terenurilor sunt responsabile pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta.
Problemele sunt agravate de lipsa de acţiune a factorilor politici, de influenţa marilor producători de alimente procesate, care caută profit şi pun presiune asupra politicilor publice, şi de lipsa cererii de schimbare de către public, se mai arată în raport.
În acest sens, autorii cercetării au dat ca exemplu marii producători de băuturi carbogazoase, care au cheltuit doar în 2016 aproape 50 de milioane de dolari pentru a face lobby împotriva iniţiativelor guvernului american de a reduce consumul de băuturi considerate a contribui la alimentaţia necorespunzătoare.
Aproximativ 4 milioane de decese în fiecare an sunt legate de obezitate, în timp ce 815 milioane de oameni sunt subnutriţi cronic, au mai precizat autorii studiului.
Comisia a spus că este nevoie de un acord internaţional obligatoriu, similar celui privind încălzirea globală, din 2015, pentru a modifica şi a îmbunătăţi producţia şi distribuţia de alimente.
Printre recomadările comisiei Lancet se numără şi schimbarea destinaţiei subvenţiilor guvernamentale, care ar trebui îndreptate spre politici sustenabile.
Astfel, subvenţiile guvernamentale de 500 miliarde de dolari pentru industria de carne de vită, lactate şi alte industrii alimentare din întreaga lume ar trebui să fie transferate către o agricultură durabilă şi sănătoasă, iar subvenţiile pentru combustibilii fosili de 5 trilioane de dolari ar trebui transferate către energia regenerabilă şi transportul durabil.
