Pacienţii nu îşi pierd complet cunoştinţa în timpul anesteziei generale, păstrând capacitatea de a procesa informaţii şi sunete din mediul în care se află, arată un nou studiu citat de medicalnewstoday.com.
Aşa cum sugerau deja experienţele din apropierea morţii, noi studii sugerează că oamenii îşi păstrează cunoştinţa şi după moarte - între 2 şi 20 de secunde.
Însă noul studiu, realizat de o echipă internaţională de cercetători, arată că oamenii rămân partial conşţienţi - adică o parte a creierului rămâne activă - şi în perioada anesteziei generale.
Echipa de cercetare a fost condusă de medicul Harry Scheinin, doctor în farmacie şi anestezist la Universitatea din Turku, Finlanda, şi de Antti Revonsuo, profesor la Universitatea din Skövde, Suedia, iar rezultatele studiului au fost dezvăluite în publicaţia Anesthesiology.
Echipa de cercetători a supus la anestezie generală 47 de voluntari, în mod aleatoriu, folosind propofol şi dexmedetomidină.
Medicamentele au fost administrate gradual până ce subiecţii studiului nu au mai răspuns la stimuli, fiind într-o stare în care, cel puţin aparent, şi-au pierdut cunoştinţa.
Ulterior, cercetătorii au încercat să îi trezească pe voluntari, menţinând constantă infuzia de anestezic.
În timpul în care subiecţii erau sub anestezie generală, aceştia au ascultat diverse propoziţii coerente sau fără sens, iar cercetătorii le-au monitorizat activitatea cerebrală.
În mod normal, atunci când o persoană este trează, tomograful sesizează o creştere a activităţii cerebrale atunci când este rostită o propoziţie fără sens.
În perioada realizării studiului, aparatele au sesizat o activitate cerebrală la persoanele aflate sub anestezie generală cu dexmedetomidină, ca şi cum creierul încerca să desluşească sensul textului, potrivit cercetătorilor.
“Totuşi, când subiecţii s-au trezit, nu-şi mai aminteau propoziţiile pe care le-au ascultat (în timpul anesteziei), iar rezultatele au fost identice în cazul utilizării ambelor anestezice”, a declarat unul dintre autorii studiului.
De asemenea, voluntarii au ascultat în timpul anesteziei diverse sunete care nu reprezintă cuvinte. În urma analizelor, cercetătorii au descoperit că s-a înregistrat o reacţie mai rapidă a creierelor subiecţilor atunci când erau reproduse sunete neplăcute decât în cazul sunetelor pe care nu le-au mai ascultat niciodată, ceea ce sugerează un efect de familiaritate.
“Cu alte cuvinte, creierul poate procesa sunete şi cuvinte chiar dacă subiectul nu şi le mai aminteşte ulterior. În ciuda părerilor larg răspândite, anestezia nu înseamnă o pierdere totală a cunoştinţei”, a afirmat doctorul Harry Scheinin.
Studiul confirmă cercetări anterioare, iar autorii săi spun că rezultatele sunt clare pentru că au putut izola factorii care ar fi putut influenţa analizele.
