Conform unei cercetări publicate luni în European Heart Journal, riscul de a fi internat în spital din cauza unei boli de inimă este de două ori mai mare în anul următor naşterii în cazul mamelor de gemeni, comparativ cu mamele care au născut un singur copil. Riscul este chiar mai mare în cazul mamelor de gemeni care au avut o stare de hipertensiune arterială în timpul sarcinii.
Cercetarea a fost condusă de profesorul Cande Ananth de la Departamentul de obstetrică, ginecologie şi ştiinţe reproductive de la facultatea de medicină Rutgers Robert Wood Johnson, din New Jersey, Statele unite ale Americii.
„Rata sarcinilor gemelare la nivel mondial a crescut în ultimele decenii, determinată de tratamentele de fertilitate şi de vârsta maternă mai înaintată. Studiile anterioare nu au arătat niciun risc crescut pe termen lung de boli cardiovasculare atunci când se urmăresc persoanele cu sarcini gemene timp de decenii după naştere. Cu toate acestea, acest lucru este contraintuitiv faţă de ceea ce observăm clinic atunci când îngrijim pacienţii cu sarcini gemelare", a declarat acesta într-un comunicat.
Având în vedere rata „inacceptabil de ridicată” a mortalităţii materne în primul an după naştere din cauza bolilor cardiovasculare, echipa Rutgers şi-a propus să analizeze dacă sarcinile gemelare cresc acest risc.
Cercetătorii au studiat date privind 36 de milioane de naşteri din spitale, preluate din Baza de date naţională privind readmisia (NRD) în spitalele americane din 2010 până în 2020. Ei au împărţit pacientele însărcinate în patru grupuri: cele care au avut gemeni, dar cu tensiune arterială normală în timpul sarcinii, cele care au avut gemeni şi boală hipertensivă în timpul sarcinii (condiţii de tensiune arterială ridicată), cele care au avut sarcini singleton cu tensiune arterială normală şi cele care au avut sarcini unice cu boală hipertensivă în timpul sarcinii.
Boala hipertensivă a sarcinii include hipertensiunea gestaţională, preeclampsia, eclampsia şi preeclampsia suprapusă.
Pentru fiecare grup, cercetătorii au calculat proporţia pacientelor care au fost readmise la spital în decurs de un an de la naştere cu orice tip de boală cardiovasculară, inclusiv infarct miocardic (atac de cord), insuficienţă cardiacă sau AVC (accident vascular cerebral).
Cercetătorii au constatat că proporţia de readmisii pentru boli cardiovasculare în termen de un an de la naştere a fost mai mare în general pentru mamele cu gemeni (1.105,4 la 100.000 de naşteri) decât pentru sarcinile unice (734,1 la 100.000 de naşteri).
Comparativ cu sarcinile unice cu tensiune arterială normală, femeile cu gemeni care au avut o tensiune arterială normală erau de aproximativ două ori mai susceptibile de a fi spitalizate cu boli cardiovasculare. Pentru cele cu gemeni cu hipertensiune arterială în timpul sarcinii, riscul a fost de peste opt ori mai mare.
La un an după naştere, decesele din orice cauză, inclusiv bolile cardiovasculare, au fost mai mari în rândul pacientelor cu sarcini unice care au avut condiţii de hipertensiune arterială comparativ cu pacientele cu gemeni cu condiţii de hipertensiune arterială. Acest lucru sugerează că riscul pentru mamele de gemeni scade pe termen lung, în timp ce mamele cu sarcini singulare pot avea alţi factori de risc cardiovascular preexistenţi.
Cercetătorii nu au putut examina factorii de risc esenţiali pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi rasa/etnia, fumatul, obezitatea şi consumul de droguri, deoarece aceste informaţii nu au fost înregistrate în mod constant în baza de date.
„Inima maternă lucrează mai greu pentru sarcinile gemelare decât pentru sarcinile unice şi durează săptămâni pentru ca inima maternă să revină la starea sa de dinainte de sarcină", a declarat dr. Ruby Lin, de la Rutgers şi autorul principal al studiului.
„Femeilecu sarcini gemelare ar trebui să fie conştiente de creşterea pe termen scurt a complicaţiilor bolilor cardiovasculare în primul an după naştere, chiar dacă au avut o sarcină care nu a fost complicată de condiţii de hipertensiune arterială, cum ar fi preeclampsia". avertizează medicul.
„Pentru femeile care urmează tratamente de fertilitate, în special pentru cele care au şi alţi factori de risc cardiovascular, cum ar fi vârsta înaintată, obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială sau bolile cardiace, pacientele ar trebui să fie informate asupra faptului că sarcinile gemelare pot creşte complicaţiile bolilor cardiovasculare pe termen scurt. Totodată, având în vedere aceste riscuri mai mari, furnizorii de asistenţă medicală şi companiile de asigurări de sănătate ar trebui să continue să ofere monitorizarea acestor paciente timp de până la un an după naştere pentru sarcinile cu risc ridicat, cum ar fi sarcinile gemelare”, a precizat medicul.
Într-un editorial care însoţeşte studiu, dr. Katherine E. Economy, de la spitalul Brigham and Women, din Boston, Statele Unite, spune că, „o mai bună înţelegere a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare în timpul sarcinii sunt de interes substanţial în lumina ratelor actuale de morbiditate maternă în Statele Unite şi a datelor care dezvăluie că aproximativ 33% din decesele legate de sarcină sunt atribuibile evenimentelor cardiovasculare".
O lacună deosebită în ceea ce priveşte cunoştinţele despre sarcină şi boli cardiovasculare se concentrează în jurul sarcinilor gemelare. Sarcinile gemelare cuprind 31 la 1000 de naşteri (3,1%) şi aproximativ două treimi sunt concepute spontan, în timp ce treimea rămasă este concepută cu ajutorul tehnologiilor de reproducere asistată (ART), cum ar fi fertilizarea in vitro (FIV) sau terapiile de inducere a ovulaţiei.
Pentru a aborda această lacună în cunoaştere, în numărul curent al European Heart Journal, autorii prezintă noi informaţii din baza de date NRD care evidenţiază diferenţele în riscul după un an de spitalizări şi mortalitate din cauza unor afecţiuni cardiovasculare între sarcinile unice şi cele gemelare cu şi fără boli hipertensive ale sarcini.
„În mod remarcabil, autorii au observat rate de readmisie semnificativ mai mari pentru evenimentele cardiovasculare după o sarcină gemelară comparativ cu cele unice, cu un raport de risc ajustat (HR) de 8,21 (95% interval de încredere) şi 1,95 în rândul femeilor cu şi fără probleme cardiovasculare.
„Trebuie să considerăm al patrulea trimestru (12 săptămâni după naştere) ca o perioadă critică pentru a face schimbări de impact care vor influenţa sănătatea cardiovasculară pe termen lung. Colaborarea între obstetricieni, cardiologi şi alţi specialişti medicali este esenţială pentru a aborda criza mortalităţii materne şi pentru a reduce complicaţiile postpartum, inclusiv îmbunătăţirea accesibilităţii şi calităţii îngrijirii postpartum”, concluzionează auitorii articolului.
