România are o mortalitate din cauza cancerului peste media Uniunii Europene, deşi incidenţa este mai mică, arată un raport publicat luni de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), un club al ţărilor dezvoltate la care ţara noastră este în curs de aderare, cu perspectiva de a deveni membru în 2026. Potrivit raportului, România a înregistrat unele progrese în privinţa impactului afecţiunilor oncologice în ultimii zece ani, însă există anumite tipuri de cancer, precum cel de col uterin, la care situaţia este mult mai gravă decât în restul UE.
Raportul, denumit “Profil de ţară privind cancerul: România 2025”, arată că incidenţa şi prevalenţa cancerului în România au rămas sub media UE în 2022, însă există diferenţe majore între ratele înregistrate în rândul bărbaţilor şi femeilor.
“Mortalitatea cauzată de cancer a fost cu 10 % mai mare în rândul bărbaţilor şi cu 4 % mai mică în rândul femeilor decât media UE. Prevalenţa cancerului este de aşteptat să crească, având în vedere îmbunătăţirea preconizată a depistării precoce şi a tratamentului. Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului a determinat elaborarea unei serii de politici care vizează toate domeniile prevenirii şi controlului cancerului”, se arată în document.
Incidenţa cancerului în România, sub media UE
Numărul de cazuri noi de cancer din România a fost de 100.471 în 2022, conform estimărilor Sistemului european de informaţii cu privire la cancer (ECIS), pe baza tendinţelor privind incidenţa din anii anteriori pandemiei.
Potrivit estimărilor, 55% dintre aceste cazuri s-au înregistrat în rândul bărbaţilor, cancerul afectând mai mulţi bărbaţi decât femei, la fel ca în alte ţări ale UE. Totuşi, incidenţa cancerului în România a rămas sub media UE: rata de incidenţă standardizată în funcţie de vârstă pentru toate tipurile de cancer a fost cu 2% mai mică în rândul bărbaţilor şi cu 12% mai mică în rândul femeilor decât media UE.
Totuşi, estimările ECIS arată că numărul cazurilor de cancer va creşte în România cu 8% până în 2040. Structura incidenţei în funcţie de tipul de cancer evidenţiază unele particularităţi pentru România.
Astfel, în rândul bărbaţilor, cele mai frecvente patru tipuri de cancer sunt cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul colorectal şi cancerul vezicii urinare, reprezentând 58% din totalul cancerelor bărbaţilor din România (comparativ cu 59% la nivelul UE), deşi cu o contribuţie mai mică a cancerului de prostată (20%, comparativ cu 23% la nivelul UE).
România are cele mai mari rate de incidenţă din UE în rândul bărbaţilor în ceea ce priveşte cancerul laringian, hepatic şi nazofaringian şi a doua cea mai mare rată de incidenţă în ceea ce priveşte cancerul buzelor, cancerul cavităţii orale şi cancerul orofaringian.
În rândul femeilor, cele mai frecvente patru tipuri de cancer din UE (de sân, colorectal, pulmonar şi de corp uterin) au reprezentat doar 52% din totalul cancerelor femeilor din România (comparativ cu 57% la nivelul UE), cu contribuţii mai mici pentru cancerul de sân (28% în România, comparativ cu 30% la nivelul UE) şi cancerul pulmonar (7% în România, comparativ cu 9% la nivelul UE).
Cancerul de col uterin se află pe locul al treilea în rândul celor mai frecvente tipuri de cancer din România, după cancerul de sân şi cancerul colorectal, ceea ce diferă semnificativ faţă de situaţia din restul UE.
Astfel, cancerul de col uterin are o incidenţă de aproape trei ori mai mare în România (33 de cazuri la 100.000 de femei) în comparaţie cu UE (12/100.000), fapt ce subliniază importanţa vaccinării împotriva HPV. De asemenea, în România se înregistrează cele mai mari rate de incidenţă din UE în ceea ce priveşte cancerul hepatic şi nazofaringian în rândul femeilor.
Mortalitatea cauzată de cancer în rândul bărbaţilor din România, cu mult peste media UE
Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor în 2019. Această proporţie a scăzut din anul 2020, pe fondul numărului mare de decese cauzate de Covid-19.
Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), 45.866 de persoane au murit în 2022 din cauza cancerului în România. Rata standardizată în funcţie de vârstă a mortalităţii cauzate de cancer în România a fost de 243 de decese la 100.000 de locuitori, cu 3% peste media UE.
Astfel, rata mortalităţii în rândul bărbaţilor a fost cu 10% mai mare, iar rata mortalităţii în rândul femeilor cu 4% mai mică în România faţă de media UE.
În plus, modificarea ratelor mortalităţii cauzate de cancer în perioada 2011-2021 reflectă progrese mai modeste în România decât în alte ţări ale UE, în special în rândul bărbaţilor.
Deşi mortalitatea cauzată de cancer în rândul bărbaţilor din România a avut o scădere semnificativă, de 8%, între 2011 şi 2021, această scădere a fost mai mică decât media UE (- 16%) şi decât cea înregistrată în rândul echivalenţilor economici ai României (- 12%).
Echivalenţii economici ai României, definiţi în funcţie de valoarea PIB pe cap de locuitor din 2022 la paritatea puterii de cumpărare, sunt Bulgaria, Estonia, Grecia, Croaţia, Ungaria, Letonia, Polonia, Portugalia şi Slovacia.
În mod similar, rata mortalităţii în rândul femeilor a scăzut cu 7% între 2011 şi 2021, declin uşor mai mic decât media UE (- 9%), dar comparabilă cu media în rândul echivalenţilor economici ai ţării (-7%).
În 2021, cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în rândul bărbaţilor a fost reprezentată de cancerul pulmonar, cu o rată standardizată în funcţie de vârstă de 75 de decese la 100.000 de locuitori, nivel cu 8% mai mare decât media UE.
Acesta este urmat de decesele cauzate de cancerul colorectal (49 de decese la 100.000 de locuitori, cu 35% peste media UE), de cancerul de prostată (34/100.000 locuitori, cu 2% sub media UE) şi de cancerul de stomac (23/100 000 locuitori, cu 66% peste media UE).
În rândul femeilor, cea mai ridicată rată a mortalităţii cauzate de cancer a fost asociată cancerului de sân, cu 31 de decese la 100.000 de locuitori, cu 2% peste media UE, urmată de rata mortalităţii pentru cancerul colorectal (23/100.000 de locuitori, cu 13% mai multe decât media UE), cancerul pulmonar (20/100.000, cu 33% sub media UE) şi cancerul de col uterin (12/100.000, cu 239% peste media UE).
Factorii de risc şi politicile de prevenţie
Potrivit raportului, în România, majoritatea factorilor de risc asociaţi cancerului au o prevalenţă ridicată în rândul adulţilor.
În ultimul deceniu, România a pus în aplicare o serie de măsuri de control privind tutunul (interzicerea fumatului în spaţiile publice, etichete de avertizare vizuală şi o interdicţie privind publicitate), însă rata fumatului în rândul bărbaţilor rămâne una dintre cele mai ridicate din UE.
Mai mult, există un gradient social inversat în România în ceea ce priveşte fumatul şi consumul de alcool pentru ambele genuri. Spre exemplu, prevalenţa fumatului este mai mare rândul persoanelor cu un nivel de educaţie mai ridicat. Astfel, prevalenţa fumatului zilnic a fost de 25% în rândul bărbaţilor cu nivel de educaţie scăzut, faţă de 28% în rândul celor cu nivel de educaţie ridicat. La femei, prevalenţa a fost de 6% în rândul celor cu nivel de educaţie scăzut şi de 9% în rândul celor cu nivel de educaţie ridicat.
De asemenea, ratele de acoperire cu vaccin anti-HPV sunt scăzute, dar în creştere. Politicile de prevenţie primară nu dispun încă de o abordare integrată şi sistematică, consideră autorii raportului.
Rata de participare la screening rămâne scăzută pentru cancerul de sân şi cancerul colorectal, însă screeningul pentru cancerul de col uterin s-a extins.
Raportul menţionează că, în ultimii ani, în România au fost puse în aplicare programe-pilot de screening pentru cancerul de sân şi cancerul colorectal cu finanţare din partea UE şi au fost elaborate planuri pentru extinderea screeningului la nivel regional şi naţional.
“Planurile revizuite privind introducerea screeningului pentru cancerul de col uterin includ testarea primară pentru HPV. În 2024, au fost adoptaţi indicatori de calitate şi siguranţă pentru screeningul cancerului colorectal şi de col uterin, în timp ce indicatorii de calitate pentru screeningul cancerului de sân sunt în curs de aprobare. Recent, au fost create registre pentru programele-pilot de screening”, arată documentul.
Performanţa îngrijirii pacienţilor oncologici
Raportul subliniază importanţa Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului, care prevede alocări importante pentru îmbunătăţirea infrastructurii oncologice, în vederea îndeplinirii criteriilor de calitate a serviciilor.
De asemenea, România a elaborat în 2024 primul său plan strategic privind studiile clinice intervenţionale. “Dezvoltarea forţei de muncă din domeniul sănătăţii este o prioritate importantă, vizând atât îmbunătăţirea competenţelor personalului existent, cât şi formarea unui număr mai mare de specialişti”, indică raportul.
Una dintre marile lipsuri, subliniate în document, este faptul că România nu are încă un registru naţional de cancer, deşi un astfel de proiect este în curs de elaborare cu finanţare din partea UE.
Potrivit modelărilor OCDE, în perioada 2023-2050, cancerul va reduce speranţa medie de viaţă a populaţiei din România cu 1,7 ani prin comparaţie cu scenariul care nu ia în considerare cancerul. Scăderea este mai mică decât media UE pentru perioada 2023-2050, de 1,9 ani.
În aceeaşi perioadă, cancerul va determina apariţia mai multor cazuri de depresie în România comparativ cu UE, mai arată estimările prezentate în raport.
