Având în vedere cererea tot mai mare de organe transplantabile şi lipsa dramatică a celor disponibile, oamenii de ştiinţă trebuie să exploreze noi soluţii. O potenţială abordare este transplantul de organe de la animale. La cea mai recentă reuniune a Consiliului polonez pentru transplanturi, experţii au discutat despre necesitatea înfiinţării unei echipe care să analizeze în detaliu riscurile asociate cu introducerea xenotransplantului.
Xenotransplantul, transplantul de organe între specii, reprezintă una dintre cele mai fascinante şi controversate direcţii în cercetarea transplantului.
„Ne dorim ca xenotransplantul să fie unul dintre punctele din Programul naţional de dezvoltare a medicinei de transplant”, a declarat pentru Euractiv consultantul naţional pentru transplant clinic, profesorul Michał Grąt, care a iniţiat reuniunea.
Viitorul xenotransplantului
Având în vedere cererea tot mai mare de organe transplantabile şi lipsa dramatică a celor disponibile, oamenii de ştiinţă trebuie să exploreze noi soluţii. O potenţială soluţie este transplantul de organe de la animale.
Porcii sunt printre cei mai buni candidaţi pentru donarea de organe.
Organele de porc sunt similare din punct de vedere anatomic cu organele umane, iar porcii sunt purtători a puţine boli care pot fi transmise la om, ceea ce îi face mai siguri decât primatele (maimuţele). În plus, porcii sunt relativ uşor şi economic de crescut - au perioade de gestaţie scurte, fătări numeroase şi se maturizează rapid.
Deocamdată, xenotransplanturile sunt încă considerate o terapie experimentală utilizată doar pentru pacienţii care nu au alte opţiuni de tratament.
De exemplu, în 2022, primul transplant reuşit de inimă de porc din lume a fost efectuat pe un bărbat american în vârstă de 57 de ani care nu era eligibil pentru un transplant de inimă umană.
Din păcate, pacientul a murit la două luni după operaţie. S-a constatat ulterior că inima de porc era infectată cu citomegalovirus porcin, ceea ce ar fi putut contribui la decesul pacientului.
În martie 2024, chirurgii din Boston au transplantat cu succes, pentru prima dată, un rinichi de la un porc modificat genetic la un om. Pacientul cu rinichiul transplantat a trăit timp de două luni. Medicii au declarat că moartea sa nu a avut legătură cu transplantul de organe.
„Cred că suntem încă departe de punctul în care această soluţie ar putea înlocui transplanturile de la donatori decedaţi sau vii”, a declarat profesorul Grąt pentru Euractiv. „Cu toate acestea, în anumite situaţii clinice, ar putea fi un răspuns parţial la lipsa enormă de organe”, a adăugat el.
Controverse legate de xenotransplant
Este esenţial să ne amintim că, în ciuda speranţei imense asociate cu xenotransplantul, sunt necesare mai multe cercetări pentru a se asigura că această nouă tehnologie devine în întregime sigură şi eficientă. Una dintre principalele provocări în transplant este riscul de respingere a organului.
„În opinia mea, cel mai mare risc în cazul transplanturilor de organe care salvează vieţi este ca organul transplantat să nu funcţioneze. Xenotransplantul poate fi luat în considerare numai atunci când suntem siguri că organele transplantate vor funcţiona pe termen lung”, a explicat prof. Grąt pentru Euractiv.
În ciuda promisiunii sale de a salva vieţile pacienţilor care aşteaptă un transplant, xenotransplantul ridică şi controverse etice semnificative. Printre acestea se numără etica reproducerii şi utilizării animalelor doar în scopul recoltării organelor, aspecte legate de demnitatea atât a oamenilor, cât şi a animalelor şi preocupări legate de caracterul „nenatural” al procesului.
Cu toate acestea, cea mai mare controversă provine din riscul transmiterii unor virusuri animale necunoscute, care ar putea duce la noi pandemii.
„Determinarea cu exactitate a riscului de transmitere a bolilor zoonotice în timpul transplantului este extrem de dificilă. Modelele experimentale nu reprezintă pe deplin riscul real de transmitere a bolilor. Datele reale vor veni doar de la pacienţii care suferă astfel de transplanturi”, a subliniat prof. Grąt.
Stabilirea unor protocoale pentru xenotransplanturi
De asemenea, este esenţial să se elaboreze protocoale naţionale pentru xenotransplant, chiar dacă integrarea acestora în procedurile medicale standard este încă la câţiva ani distanţă.
„Trebuie să acţionăm acum pentru a evita să fim lăsaţi în urmă atunci când tehnologia va deveni disponibilă pe scară largă”, a subliniat prof. Grąt.
„În acest scop, intenţionăm să reunim o echipă de experţi din diverse domenii, inclusiv transplantologie clinică şi chirurgie, pentru a evalua în mod eficient riscurile asociate xenotransplanturilor şi impactul lor potenţial asupra societăţii”, a adăugat el.
Prof. Grąt subliniază că, indiferent de direcţia pe care o ia transplantologia, este esenţial să se combată toate formele de dezinformare şi teoriile pseudoştiinţifice care pot induce în eroare publicul, în special în contextul obţinerii de organe de la donatori decedaţi.
„Nu există controverse medicale în procedura de identificare a potenţialilor donatori. Cu toate acestea, este important ca oamenii să fie informaţi că deciziile privind donarea de organe se iau după decesul donatorului, iar aceste organe pot salva multe vieţi”, a subliniat el.
Educaţia, răspândirea cunoştinţelor şi sensibilizarea publicului sunt obiective pe termen lung care pot aduce schimbări reale.
Un bun exemplu este Spania. „În această ţară, o amplă campanie mediatică şi socială a contribuit la obţinerea celui mai mare număr de donatori de organe decedaţi din Europa”, notează prof. Grąt.
În România, activitatea de transplant de organe se menţine la un nivel foarte scăzut, ca urmare a numărului mic de donatori de organe.
Anul trecut, în ţara noastră s-au realizat circa 300 de transplanturi de organe, comparativ cu aproape 6.000 în Spania, spre exemplu.
Unul dintre motivele principale ale acestei situaţii este reticenţa aparţinătorilor din România de a accepta donarea de organe ale pacienţilor aflaţi în moarte cerebrală, din diverse motive.
Ministerul Sănătăţii împreună cu Agentia Nationala de Transplant (ANT) vor derula anul acesta o campanie de conştientizare despre donarea de organe şi ţesuturi. De asemenea anul acesta se va implementa noul registru de transplant care asigura trasabilitatea şi transparenţa activităţii, potrivit ANT.
Mai puteţi citi şi:
Transplanturile de organe rămân la un nivel scăzut în România, pe fondul numărului mic de donatori
