Oamenii de ştiinţă au descoperit că riscul de infarct miocardic (atac de cord) începe în copilărie. Ei au reuşit să determine vârsta exactă când obiceiurile sănătoase încep să scadă şi sănătatea inimii începe să se deterioreze. Cercetătorii au descoperit că punctul de cotitură în ceea ce priveşte sănătatea inimii copiilor are loc în perioada de tranziţie între copilărie şi adolescenţă, o perioadă în care mulţi copii încep să facă alegeri mai independente în ceea ce priveşte dieta, activitatea fizică şi obiceiurile de somn.
Bolile cardiovasculare (CVD) reprezintă o problemă critică de sănătate publică, cu factori de risc precum hipertensiunea arterială, nivelurile anormale de zahăr din sânge, colesterolul ridicat şi obezitatea începând din copilărie.
Un nou studiu a identificat vârsta la care traiectoriile sănătăţii cardiovasculare încep să scadă, dezvăluind un interval cheie de timp pentru intervenţii specifice care pot duce la îmbunătăţirea sănătăţii cardiovasculare în adolescenţă şi la vârsta adultă.
Peste o jumătate de miliard de persoane din întreaga lume continuă să fie afectate de boli cardiovasculare, care au cauzat 20,5 milioane de decese în 2021 - aproape o treime din totalul deceselor la nivel mondial şi o creştere globală faţă de numărul estimat de 121 de milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare.
Bolile cardiovasculare sunt cauzate în principal de factori legaţi de stilul de viaţă - cum ar fi obezitatea, regimurile alimentare nesănătoase, fumatul şi lipsa de mişcare.
Cercetătorii de la Institutul de cercetări pentru sănătate Harvard Pilgrim au identificat acum intervalul de vârstă cheie care pot proteja împotriva acestor factori, şi care pot îmbunătăţi sănătatea inimii la vârsta adultă.
Ei au avertizat că sănătatea inimii copiilor care duc o viaţă nesănătoasă începe să se deterioreze la vârsta de 10 ani, punându-i în pericol de a suferi infarct miocardic şi AVC (accidente vasculare cerebrale) mortale la vârsta adultă.
Studiul prezintă o imagine îngrijorătoare a sănătăţii cardiovasculare a tinerilor din Statele Unite. O analiză a datelor naţionale arată că sănătatea cardiacă optimă este extrem de rară în rândul tinerilor, fiind întâlnită doar la unul din 50 de copii şi adolescenţi. Şi mai îngrijorător este faptul că mai mult de două treimi dintre copii nu obţin ceea ce medicii ar considera scoruri „ridicate” de sănătate cardiovasculară.
Aceste statistici subliniază urgenţa de a înţelege cum şi când sănătatea inimii începe să scadă la tineri.
„Deşi ştim că o mai bună sănătate a inimii în copilărie este legată de riscuri mai mici de probleme coronariene mai târziu în viaţă, starea actuală a sănătăţii cardiovasculare la copiii din Statele Unite este mai puţin decât ideală”, spune autorul principal Izzuddin Aris, profesor asistent de medicina populaţiei la Institutul de cercetări pentru sănătate Harvard Pilgrim, de la facultatea de medicină a universităţii Harvard, într-un comunicat.
Cercetarea, publicată miercuri în revista JAMA Cardiology, a urmărit peste 1.500 de copii de la vârsta timpurie până la adolescenţa târzie, oferind o imagine cuprinzătoare a modului în care sănătatea cardiovasculară evoluează în timpul anilor de creştere. Constatările arată că, în timp ce copiii îşi menţin, în general, o bună sănătate a inimii în primii ani de viaţă, există un declin notabil care începe în jurul vârstei de 10 ani, marcând un moment critic pentru intervenţie.
Acest punct de cotitură are loc în momentul în care copiii fac tranziţia între copilărie şi adolescenţă - o perioadă în care mulţi copii încep să facă alegeri mai independente în ceea ce priveşte regimul alimentar, activitatea fizică şi obiceiurile de somn.
Studiul a constatat că băieţii au prezentat o îmbunătăţire iniţială mai rapidă a sănătăţii cardiovasculare înainte de vârsta de 10 ani, dar au înregistrat şi un declin mai accentuat ulterior, comparativ cu fetele.
Pentru a evalua sănătatea cardiovasculară, cercetătorii au utilizat cadrul „Life's Essential 8 (LE8)” introdus recent de Asociaţia Americană a Inimii. Această evaluare cuprinzătoare analizează opt factori-cheie: calitatea dietei, activitatea fizică, expunerea la nicotină, durata somnului, indicele de masă corporală (IMC), tensiunea arterială, glicemia şi colesterolul.
Recomandările LE8 recent introduse de Asociaţia Americană a Inimii evaluează sănătatea cardiovasculară pe baza a patru comportamente (alimentaţie, fumat, activitate fizică, durata somnului) şi patru factori de sănătate (indicele de masă corporală, tensiunea arterială, glicemia şi nivelul colesterolului). În timp ce orientările promit să îmbunătăţească evaluarea CVH de-a lungul întregii vieţi, sănătatea cardiovasculară a copiilor americani rămâne sub nivelul optim: doar 2% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 19 ani au scoruri CVH optime şi mai puţin de o treime au scoruri ridicate (80-100 de puncte). Gândiţi-vă la aceste cifre ca la un carnet de note pentru sănătatea inimii, cu scoruri de la 0 la 100.
Cifrele spun o poveste importantă: scorul mediu de sănătate cardiovasculară a început la 82,6 în copilăria timpurie (în jurul vârstei de 3 ani), a atins un vârf de 84,1 în copilăria mijlocie (în jurul vârstei de 7 ani), apoi a început să scadă la 82,0 în adolescenţa timpurie (în jurul vârstei de 13 ani), înainte de a scădea mai brusc la 73,8 în adolescenţa târzie (în jurul vârstei de 17 ani).
Acest declin, care apare în jurul vârstei de 10 ani în toate grupurile demografice, poate reflecta schimbările sociale şi de dezvoltare tipice acestei vârste - cum ar fi schimbările în programele şcolare care pot interfera cu modelele de somn şi obiceiurile alimentare sănătoase.
De remarcat a fost constatarea că factorii comportamentali - cum ar fi dieta, activitatea fizică şi somnul - au condus la un declin mai mare decât factorii biologici, cum ar fi tensiunea arterială sau nivelul colesterolului, ceea ce sugerează că alegerea stilului de viaţă joacă un rol cheie pentru traiectoria sănătăţii cardiovasculare.
Studiul a scos la iveală, de asemenea, disparităţi importante în modelele de sănătate cardiovasculară. Copiii proveniţi din familii cu venituri mai mici sau ale căror mame aveau un nivel de educaţie mai scăzut au înregistrat scoruri mai scăzute de sănătate cardiovasculară pe tot parcursul copilăriei. În mod similar, copiii de culoare non-hispanici şi copiii din alte rase non-hispanice au arătat modele diferite în traiectoriile legate de sănătate în comparaţie cu copiii albi non-hispanici.
„Studiul nostru evidenţiază potenţiala influenţă timpurie a factorilor structurali legaţi de statutul socio-economic şi de rasă şi etnie - cum ar fi reşedinţa în medii de locuit favorabile, capacitatea de a avea acces la alimente sănătoase şi apropierea de spaţii comunitare sigure care încurajează activitatea fizică - care ar putea contribui la viitoarele disparităţi de sănătate cardiovasculară”, adaugă dr. Aris.
Aceste constatări au implicaţii semnificative pentru strategiile de sănătate publică.
În loc să aştepte până la vârsta adultă pentru a aborda sănătatea cardiovasculară, cercetarea sugerează că intervenţiile ar trebui să înceapă în copilăria timpurie, cu o atenţie deosebită acordată perioadei cheie din jurul vârstei de 10 ani. Acestea ar putea include programe şcolare care promovează alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică, educaţia familială cu privire la obiceiurile de somn şi iniţiative comunitare care sprijină alegerea unui stil de viaţă sănătos.
Amploarea studiului este impresionantă, copiii fiind urmăriţi de la vârsta de 2,8 ani până la vârsta de 20,1 ani, cu verificări regulate pentru evaluarea sănătăţii cardiovasculare. Această abordare pe termen lung oferă un interval unic de timp asupra modului în care sănătatea inimii evoluează în timpul perioadelor cheie de dezvoltare.
„Studiul nostru oferă o perspectivă asupra traiectoriei sănătăţii cardiovasculare la începutul vieţii, stabilind o fereastră clară de oportunitate pentru îmbunătăţirea sănătăţii copiilor naţiunii acum şi în viitor”, spune dr. Aris.
Această cercetare nu numai că indicăvârsta cea mai vulnerabilă pentru pierderea sănătăţii cardiovasculare, dar poate ajuta, de asemenea, la îmbunătăţirea direcţionării eforturilor preventive către copiii cu risc ridicat, îmbunătăţind în acelaşi timp cunoştinţele factorilor determinanţi ai declinului sănătăţii cardiovasculare la începutul vieţii.
Ceea ce face aceste constatări deosebit de convingătoare este aplicabilitatea lor practică. Spre deosebire de factorii genetici sau de alte caracteristici neschimbabile, factorii comportamentali pot fi modificaţi prin intervenţii specifice. Acest lucru oferă speranţa că, schimbările la momentul potrivit, ar putea ajuta copiii să menţină o sănătate cardiovasculară mai bună pe măsură ce aceştia cresc.
Constatările stabilesc o bază esenţială pentru înţelegerea modului în care evoluează sănătatea cardiovasculară - şi potenţial se deteriorează - în timpul copilăriei. Poate cel mai important, studiul evidenţiază faptul că sănătatea inimii nu este doar o preocupare a adulţilor - ci ar trebui să înceapă încă din copilărie. Alegerile şi obiceiurile formate în timpul primilor ani de viaţă pot crea premisele pentru sănătatea cardiovasculară pe tot parcursul vieţii.
Rezumatul studiului
Cercetătorii au folosit date din Proiectul Viva, un studiu de cohortă înainte de naştere din estul statului Massachusetts care a început să recruteze femei însărcinate între 1999 şi 2002. Ei au urmărit 1.523 de copii, colectând date în patru etape cheie ale vieţii: copilăria timpurie (vârsta medie 3,2 ani), copilăria mijlocie (vârsta medie 7,7 ani), adolescenţa timpurie (vârsta medie 13,0 ani) şi adolescenţa târzie (vârsta medie 17,5 ani).
Pentru a fi incluşi în studiu, copiii trebuiau să aibă informaţii privind cel puţin 3 indici măsurabili de sănătate cardiovasculară în copilăria timpurie sau cel puţin 4 indici măsurabili în etapele ulterioare. În copilăria timpurie, cercetătorii au evaluat 6 măsurători (dietă, expunerea la fumat, activitate fizică, durata somnului, IMC şi tensiunea arterială), extinzându-le la 8 măsurători în etapele ulterioare prin adăugarea măsurătorilor nivelurilor glicemiei şi colesterolului.
Rezultate cheie
Studiul a identificat un punct de deteriorare clar în jurul vârstei de 10 ani, când sănătatea cardiovasculară a început să scadă în toate grupurile demografice. Băieţii au prezentat atât o îmbunătăţire mai rapidă înainte de acest punct, cât şi un declin mai accentuat după aceea, comparativ cu fetele. Vârsta medie pentru această deteriorare a fost de 10,1 ani pentru copiii de sex masculin şi de 10,0 ani pentru copiii de sex feminin.
Copiii proveniţi din familii cu venituri mai mici şi cei ale căror mame aveau mai puţină educaţie au prezentat în mod constant scoruri de sănătate cardiovasculară mai scăzute. În mod important, declinul sănătăţii a fost determinat în principal de factorii comportamentali, mai degrabă decât de cei biologici, sugerând că intervenţiile asupra stilului de viaţă ar putea fi deosebit de eficiente.
Limitările studiului
Cercetătorii s-au bazat parţial pe informaţii auto-raportate sau raportate de părinţi pentru factori precum activitatea fizică şi somnul, care ar putea să nu fie la fel de precise ca măsurătorile obiective. Grupul de participanţi a fost în principal din estul statului Massachusetts şi a avut o sănătate cardiovasculară generală mai ridicată decât populaţia generală a copiilor americani, limitând potenţial aplicabilitatea constatărilor la o populaţie mai largă. În plus, aproximativ 28% din cohorta iniţială a fost exclusă din analiză, iar aceşti copii au fost mai susceptibili de a proveni din familii cu statut socioeconomic inferior.
Concluzii
Studiul oferă dovezi cheie că intervenţiile pentru sănătatea cardiovasculară ar trebui să înceapă devreme în viaţă, acordând o atenţie deosebită perioadei din jurul vârstei de 10 ani. Constatările sugerează că o concentrare asupra factorilor comportamentali precum dieta, activitatea fizică şi somnul ar putea fi mai eficientă decât concentrarea exclusivă asupra factorilor biologici. Cercetarea subliniază, de asemenea, necesitatea abordării disparităţilor socio-economice şi rasiale în ceea ce priveşte sănătatea cardiovasculară a copiilor, în special prin schimbări care afectează accesul la alimente sănătoase şi spaţii sigure pentru activitatea fizică.
Finanţare
Proiectul Viva este susţinut de finanţări de la Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite. Studiul actual a primit finanţare suplimentară de la NIH şi de la Asociaţia Americană a Inimii. Cercetătorii nu au raportat conflicte de interese.
Detalii privind publicarea studiului
Această nouă cercetare a fost publicată în JAMA Cardiology pe 18 decembrie 2024, care face parte din familia de reviste medicale JAMA Network, publicaţii evaluate de comunitatea ştiinţifică medicală, cunoscute pentru standardele ştiinţifice riguroase.
