Cercetătorii au făcut o descoperire semnificativă în dezvoltarea primului vaccin din istorie pentru virusul Epstein-Barr (EBV), care face parte din familia virusurilor herpetice şi se transmite prin fluidele din corp, în principal prin intermediul salivei. Virusul poate provoca mononucleoză infecţioasă, cunoscută şi sub numele de febră glandulară sau „boala sărutului".
Infectia cu virusul Epstein-Barr (EBV) este o boală virală comună, dar poate provoca şi alte complicaţii şi probleme de sănătate, fiind asociată cu un spectru larg de afecţiuni benigne şi maligne, cum ar fi cancerul.
Dovezile mai noi arată că poate declanşa şi scleroza multiplă (SM).
O echipă de oameni de ştiinţă, de la Institutul de Cercetări Medicale QIMR Berghofer, din Australia, a reuşit să conceapă un vaccin care vizează ganglionii limfatici la şoareci, actori-cheie în funcţionarea sistemului imunitar al organismului.
Vaccinul nu numai că a produs anticorpi puternici şi de lungă durată şi celule T pentru a lupta împotriva EBV, dar s-a demonstrat, de asemenea, că induce un anumit tip de imunitate pentru a proteja împotriva creşterii tumorilor asociate cu EBV.
Prin blocarea timpurie a activităţii EBV, medicamentul previne problemele secundare, cum ar fi inflamaţia creierului care poate duce la scleroză multiplă.
Combinaţia de anticorpi şi celule T, care joacă amândouă roluri diferite, dar foarte importante, în sistemul imunitar, s-a dovedit a fi cheia pentru acest vaccin.
Anticorpii se leagă de agenţii patogeni nedoriţi, invadatori, pentru a-i elimina, în timp ce celulele T distrug direct aceşti agenţi patogeni şi ajută la coordonarea apărării organismului.
„Ceea ce am făcut a fost să concepem ceea ce numim o altă ramură a sistemului imunitar, prin celule T pe care le-am combinat cu anticorpi, iar această nouă formulă induce atât răspunsul imunitar al anticorpilor, cât şi cel al celulelor T", explică Rajiv Khanna, imunolog la Institutul de Cercetare Medicală QIMR Berghofer.
Vaccinul previne scleroza multiplă folosind atât anticorpi, cât şi celule T.
„Acum este foarte bine stabilit faptul că, pentru a oferi protecţie pe termen lung împotriva bolilor asociate cu EBV, nu este nevoie doar de anticorpi, ci şi de imunitatea celulelor T", a precizat el.
EBV este un membru al familiei de virusuri herpetice şi poate fi transmis prin salivă.
Deşi cel puţin 95% din populaţia lumii are virusul, pentru majoritatea dintre noi acest lucru se întâmplă la o vârstă foarte fragedă şi nu duce la simptome grave.
Virusul este apoi purtat inofensiv în organism pentru tot restul vieţii.
Problemele apar atunci când o persoană este infectată cu EBV mai târziu, în special în adolescenţă. Atunci, efectele virusului pot fi mult mai severe, ducând la mononucleoză (sau febră glandulară) şi la un risc crescut de anumite tipuri de cancer de gât şi de nas, precum şi de scleroză multiplă.
Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi să încerce să limiteze daunele provocate de EBV în organism, iar o parte din această provocare constă în a înţelege cum reuşeşte virusul să fie atât de distructiv pentru unii oameni şi abia perceptibil pentru alţii.
Echipa a obţinut deja o parte din finanţare de la partenerii din industrie pentru a începe studiile clinice pe oameni.
„Ne apropiem de etapele finale de dezvoltare", a declarat Vijayendra Dasari, cercetător în domeniul dezvoltării de vaccinuri de la Institutul de Cercetare Medicală Berghofer QIMR.
Testele la oameni cu acest vaccin ar putea începe în 2024 sau 2025, a menţionat el.
Cercetarea a fost publicată marţi, în Nature Communications. (Foto articol: Vaccinul contracarează virusul şi îl opreşte să evolueze. Credit: Institutul de cercetare medicală QIMR Berghofer)
