Cercetările privind mii de proteine măsurate într-o picătură de sânge demonstrează capacitatea acestora de a indica apariţia multor boli diverse.
Un studiu, realizat în cadrul unui parteneriat internaţional de cercetare între grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline (GSK), Universităţile Regina Maria, Cambridge şi University College din Londra (UCL), şi Institutul de Sănătate din Berlin de la Charité Universitätsmedizin, Germania, a fost publicată luni, în revista Nature Medicine.
În lucrarea publicată, cercetătorii au utilizat date din proiectul Pharma Proteomics a UK Biobank (UKB-PPP), cel mai mare studiu proteomic de până acum, cu măsurători pentru aproximativ 3. 000 de proteine plasmatice dintr-un set selectat aleatoriu de peste 40. 000 de participanţi.
Datele privind proteinele au fost obţinute din fişele medicale electronice ale participanţilor. Autorii au utilizat tehnici analitice avansate pentru a identifica, pentru fiecare boală, o „semnătură” a cinci până la 20 de proteine, cele mai importante pentru predicţie.
Cercetătorii raportează capacitatea „semnăturilor” acestor proteine de a indica apariţia a 67 de boli, inclusiv mielomul multiplu, limfomul non-Hodgkin, boala neuronului motor, fibroza pulmonară şi cardiomiopatia dilatativă.
Modelele de predicţie a proteinelor au depăşit modelele bazate pe informaţii standard, înregistrate clinic.
Predicţiile bazate pe numărul de celule din sânge, colesterol, funcţia renală şi testele de diabet (hemoglobină glicată) au avut rezultate mai slabe decât modelele de predicţie a proteinelor pentru majoritatea exemplelor.
Beneficiile pentru pacienţi ale măsurării şi discutării riscului de atac de cord şi accident vascular cerebral („scoruri de risc cardiovascular”) sunt bine stabilite. Această cercetare deschide noi posibilităţi de predicţie pentru o gamă largă de boli, inclusiv afecţiuni mai rare.
În prezent, diagnosticarea multora dintre acestea poate dura luni şi ani, iar această cercetare oferă oportunităţi complet noi de diagnosticare în timp util.
Aceste constatări necesită validarea în diferite populaţii, inclusiv persoane cu şi fără simptome şi semne de boli şi în diferite grupuri etnice.
„Măsurarea unei proteine pentru un motiv specific, cum ar fi troponina pentru diagnosticarea unui atac de cord, este o practică clinică standard. Suntem extrem de încântaţi de oportunitatea de a identifica noi markeri pentru screening şi diagnostic din miile de proteine care circulă şi care pot fi măsurate acum în sângele uman", a declarat autorul principal,profesorul Claudia Langenberg, directorul Institutului de cercetări de precizie în sistemul de sănătate (PHURI) de la Universitatea Regina Maria din Londra şi profesor de medicină computaţională la Institutul de sănătate Charité Universitätsmedizin din Berlin.
Există o nevoie urgentă de studii proteomice pe diferite populaţii pentru a valida aceste constatări şi de teste eficiente care pot măsura proteinele relevante pentru boală în conformitate cu standardele clinice, cu metode accesibile, au explicat cercetătorii.
Mai multe dintre aceste semnături proteice au avut rezultate similare sau chiar mai bune decât proteinele deja testate pentru potenţialul lor ca teste de screening, cum ar fi antigenul specific prostatei pentru cancerul de prostată, a explicat primul autor, dr. Julia Carrasco Zanini Sanchez, student cercetător la GSK şi Universitatea Cambridge la acea vreme şi acum cercetător postdoctoral la PHURI.
Echipa a subliniat oportunităţile pe care semnăturile proteice le-ar putea avea pentru depistarea mai timpurie şi, în final, pentru îmbunătăţirea prognosticului în cazul multor boli, inclusiv afecţiuni grave precum mielomul multiplu şi fibroza pulmonară idiopatică.
„Am identificat atât de multe exemple promiţătoare, încât următorul pas este să selectăm boli cu prioritate ridicată şi să evaluăm predicţia lor proteomică într-un cadru clinic", au explicat autorii.
O provocare cheie în dezvoltarea medicamentelor este identificarea pacienţilor cu cele mai mari şanse de a beneficia de noile abordări terapeutice.
Această cercetare demonstrează promisiunea utilizării tehnologiilor proteomice la scară largă pentru a identifica persoanele cu risc ridicat într-o gamă largă de boli şi se aliniază abordării cercetătorilor de a utiliza tehnologia pentru a aprofunda înţelegerea biologiei umane şi a bolilor.
Lucrările viitoare vor extinde şi vor îmbunătăţi aceste cunoştinţe, privind modul în care noile tehnologii sunt cel mai bine aplicate pentru a sprijini îmbunătăţirea ratelor de succes şi creşterea eficienţei în descoperirea şi dezvoltarea medicamentelor, spun cercetătorii.
