O nouă combinaţie de tratament poate reduce reapariţia hematomului subdural, potrivit unui studiu.
În cazul tratării hematoamelor subdurale, acele sângerări între creier şi membrana sa protectoare ca urmare a unei traume, o intervenţie chirurgicală combinată cu embolizarea poate reduce riscul intervenţiilor chirurgicale ulterioare, au constatat cercetătorii de la facultatea de medicină a universităţilor Weill Cornell şi Buffalo din Statele Unite.
Embolizarea este o procedură minim invazivă care blochează anumite vase de sânge pentru a opri sângerarea anormală.
Constatarea se bazează pe un studiu clinic multicentric, randomizat (Embolise), care a comparat ratele de recurenţă ale hematomului subdural cronic la pacienţii trataţi cu intervenţie chirurgicală şi embolizarea arterei meningeale medii (MMA) faţă de standardul actual de îngrijire doar cu intervenţie chirurgicală.
Cercetarea, publicată pe 20 noiembrie, în revista New England Journal of Medicine - NEJM, a constatat că recurenţa sau progresia hematomului care a dus la o altă intervenţie chirurgicală a avut loc la aproximativ 4% dintre pacienţii care au fost supuşi embolizării MMA plus intervenţia chirurgicală, comparativ cu mai mult de 11% dintre cei care au primit doar intervenţia chirurgicală.
„Acest studiu oferă dovezi că adăugarea embolizării MMA ar trebui să fie un nou standard de îngrijire pentru una dintre cele mai frecvente afecţiuni neurochirurgicale pe care le vedem”, a declarat unul dintre autorii principali şi pionierul embolizării MMA, dr. Jared Knopman, director al departamentului de chirurgie cerebrovasculară şi neuroradiologie intervenţională şi profesor asociat de chirurgie neurologică la Weill Cornell şi neurochirurg la Centrul medical NewYork-Presbyterian.
„Deja destul de frecvente la adulţii în vârstă, până în 2030 se aşteaptă ca hematoamele subdurale cronice să fie cea mai frecventă boală neurochirurgicală craniană din lume”, a adăugat dr. Jason Davies, profesor asociat de neurochirurgie la facultatea de medicină şi ştiinţe biomedicale Jacobs din cadrul Universităţii din Buffalo, unul dintre conducătorii studiului.
Necesitatea unor tratamente mai bune
Simptomele hematomului subdural - inclusiv slăbiciune, amorţeală, dureri de cap, greaţă, confuzie sau ameţeli - pot apărea lent, de-a lungul câtorva zile sau săptămâni, după o căzătură sau un alt traumatism cranian. În ultimul secol, medicii au tratat hematoamele subdurale simptomatice în acelaşi mod; cu o intervenţie chirurgicală pentru a crea o mică gaură în craniu sau prin îndepărtarea unei mici secţiuni de craniu pentru a drena sângele, a precizat dr. Knopman.
Cu toate acestea, după ce un hematom a fost drenat chirurgical, acesta reapare în aproximativ 15% din cazuri, necesitând o altă intervenţie chirurgicală şi spitalizare. Hematomul recrutează vase de sânge arterial care îl menţin în viaţă.
„Prin urmare, chiar şi după îndepărtarea sângelui, acesta poate reveni şi poate necesita o nouă intervenţie chirurgicală, ceea ce este deosebit de dificil pentru pacienţii în vârstă, care reprezintă grupul cel mai răspândit care suferă de hematom subdural cronic”, a adăugat dr. Knopman.
Medicul şi colegii săi de la facultatea de medicină Weill Cornell au dezvoltat procedura de embolizare MMA şi au publicat rezultatele iniţiale în 2019. Procedura implică introducerea unui mic cateter în artera meningeală medie care trece prin membranele care acoperă creierul. Cateterul livrează un agent anti-embolie (de coagulare) pentru a bloca vasele de sânge care alimentează hematomul.
„Prin reducerea şansei ca hematomul subdural să revină, poate fi evitată necesitatea unei noi internări în spital şi a unei alte operaţii”, a precizat dr. Knopman.
„Având în vedere că hematoamele subdurale cronice sunt mai susceptibile de a se dezvolta la persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste, nevoia de tratament în populaţia îmbătrânită este în creştere”, a indicat dr. Knopman.
Adulţii în vârstă sunt mai expuşi riscului, deoarece traumatismele craniene cauzate de căzături şi medicamentele anticoagulante pot contribui la sângerare.
Tomografia computerizată arată un hematom subdural pe partea stângă a creierului (colorat în roz), care măsoară până la 19 mm în lăţime, cu o deplasare a creierului de 8 mm. Jos: La şase săptămâni după tratamentul de embolizare, hematomul subdural este complet rezolvat, iar creierul şi-a revenit din deplasarea liniei mediane. Credit: Neurochirurgie 85(6): 801-807, decembrie 2019.
Studiul susţine noul standard de îngrijire
Între decembrie 2020 şi august 2023, dr. Knopman şi colegii săi au studiat 400 de adulţi cu hematoame subdurale cronice din 39 de centre medicale, inclusiv Centrul medical NewYork-Presbyterian de la Weill Cornell. Pacienţii, care aveau o vârstă medie de 72 de ani, au fost repartizaţi aleatoriu pentru a primi embolizare MMA plus intervenţie chirurgicală (197 în grupul de tratament) sau numai intervenţie chirurgicală (203 în grupul de control).
Studiul Embolise a fost sponsorizat de Medtronic, care produce agentul de blocare a fluxului sanguin (Onyx), utilizat în grupul de tratament din acest studiu.
Recurenţa sau progresia hematomului care a condus la o altă intervenţie chirurgicală în termen de 90 de zile de la operaţia iniţială a apărut la aproximativ 4% din grupul de tratament, comparativ cu 11,3% din grupul de control. Evenimentele adverse grave atribuite embolizării MMA au apărut la 2% dintre pacienţii care au primit-o.
Dr. Knopman şi colegii săi au determinat acum ce rol ar putea avea embolizarea MMA în tratarea pacienţilor cu hematoame subdurale cronice care nu sunt suficient de mari pentru intervenţie chirurgicală. „Dacă embolizăm aceşti pacienţi la timp, am putea reduce numărul celor care trebuie să fie duşi la operaţie mai târziu”, spune medicul.
„În plus faţă de demonstrarea rolului pe care artera meningeală medie îl joacă în formarea şi reapariţia hematoamelor subdurale, am descoperit o faţetă cu totul nouă despre creier care a rămas necunoscută şi netratată timp de decenii”, a adăugat el.
Noua abordare, care ar putea fi cea mai frecventă procedură pe care neurochirurgii o vor efectua în următorul deceniu, are potenţialul de a reduce costurile asistenţei medicale şi îmbunătăţi rezultatele generale de sănătate pentru populaţia de pacienţi în curs de îmbătrânire, au subliniat autorii.
