Interacţiunile cu prieteni şi membri ai familiei sunt importante şi pentru sănătate, deoarece îmbunătăţesc sistemul imunitar şi reduc riscul de boli cardiovasculare şi de infecţii, arată un nou studiu realizat de cercetători din Marea Britanie şi China.
Studiul, publicat săptămâna trecută în "Nature Human Behaviour", a analizat date privind proteinele din probe de sânge de la 42.000 de persoane adulte disponibile în baza de date UK Biobank.
Până acum existau anumite dovezi că izolarea socială şi singurătatea sunt asociate cu o stare de sănătate mai precară şi cu o speranţă de viaţă mai mică. Totuşi, mecanismele prin care relaţiile sociale au un impact asupra sănătăţii nu erau cunoscute.
Pentru a avansa în înţelegerea acestor mecanisme, cercetătorii au decis să analizeze proteinele din sânge. Proteinele şi moleculele produse de genele umane sunt esenţiale pentru a ajuta organismul să funcţioneze corespunzător. În plus, proteinele reprezintă şi ţinte principale pentru tratamente, permiţând cercetătorilor să dezvolte noi medicamente împotriva bolilor.
Echipa de cercetare, condusă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, şi Universitatea Fudan, din China, au examinat "proteomul" (întregul set de proteine) din probele de sânge donate către UK Biobank de peste 42.000 de adulţi cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani.
În acest fel, cercetătorii au putut identifica proteinele care înregistrau niveluri mai mari în rândul persoanelor care sufereau de izolare socială şi singurătate.
Echipa de cercetare a atribuit scoruri pentru izolare socială şi singurătate. Izolarea socială este calculată pentru persoanele care locuiesc singure, în funcţie de frecvenţa contactelor sociale sau participarea la activităţi sociale. Singurătatea, de pe de altă parte, are scoruri calculate în funcţie de propria percepţie a unei persoane - cât de "singură" se simte.
După analiza proteomului şi ajustarea în funcţie de vârstă, sex şi mediu socio-economic, echipa de cercetare a identificat 175 de proteine asociate cu izolarea socială şi 26 de proteine asociate cu singurătatea. Între aceste seturi există o suprapunere importantă: 85% dintre proteinele asociate cu singurătatea sunt asociate şi cu izolarea socială.
Multe dintre aceste proteine sunt produse de organism ca reacţie la inflamaţii sau infecţii virale, ca parte a răspunsului sistemului imunitar, dar sunt şi asociate cu boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, accident vascular cerebral (AVC) şi deces prematur.
Ulterior, cercetătorii au folosit metoda numită "randmizare mendeliană" pentru a explora relaţiile de cauzalitate între izolare socială şi singurătate, pe de o parte, şi proteine, pe de altă parte.
Metoda a permis identificarea a cinci proteine cu un nivel foarte ridicat la persoanele care suferă de singurătate.
Una dintre proteinele cu niveluri ridicate la persoanele singure este ADM, cunoscută ca având un rol-cheie în răspunsul la stres şi în controlul hormonilor de stres, dar şi a altor hormoni precum oxitocina (denumită şi "hormonul iubirii"), care poate reduce stresul îmbunătăţi starea de spirit.
Altă proteină asociată puternic cu singurătatea este ASGR1, care are legătură cu un nivel mai ridicat de colesterol şi un risc crescut de boli cardiovasculare.
Celelalte proteine asociate cu singurătatea au un rol în dezvoltarea rezistenţei la insulină, ateroscleroză şi progresia cancerului, printre altele.
"Aceste descoperiri arată importanţa contactelor sociale pentru a ne menţine sănătoşi. Din ce în ce mai mulţi oameni de toate vârstele se simt singuri. De aceea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat izolarea socială şi singurătatea drept „preocupări de sănătate publică la nivel mondial”. Trebuie să găsim moduri de a aborda această problemă tot mai importantă şi de a menţine oamenii conectaţi social, pentru a-i ajuta să rămână sănătoşi", a menţionat prof. Barbara Sahakian, de la Departamentul de Psihiatrie a Universităţii Cambridge.
