Somnul suficient este cheia unei sănătăţi bune, iar studiile anterioare au arătat că persoanele care dorm prea puţin au riscuri mai mari de a dezvolta diverse afecţiuni, inclusiv boli cardiovasculare. Cercetătorii de la Massachusetts General Hospital (MGH) au descoperit o metodă prin care somnul protejează împotriva formării plăgilor arteriale, o afecţiune numită ateroscleroză.
În lucrarea lor, cercetătorii descriu mecanismul prin care somnul insuficient creşte producerea celulelor albe inflamatorii, care au o contribuţie importantă la ateroscleroză.
”Am descoperit că somnul ajută la reglarea producerii celulelor inflamatorii în măduva osoasă şi la reglarea sănătăţii vaselor de sânge, iar în acelaşi timp întreruperile somnului blochează controlul producerii celulelor inflamatorii, ducând la inflamaţii crescute şi la mai multe boli cardiace. De asemenea am identificat modul în care un hormon cerebral care controleză starea de veghe controlează şi procese în măduva osoasă şi protejează împotriva bolilor cardiovasculare”, a spus dr. Filip Swirski de la MGH Center for Systems Biology, autor al lucrării , citat de sciencedialy.com.
Pentru a investiga modul prin care somnul insuficient favorizează ateroscleroza, echipa lui Swirski a folosit şoareci programaţi genetic să dezvolte ateroscleroza din cauza întreruperilor somnnului, similar cu experienţa cuiva care se trezeşte în mod constant din cauza zgomotului sau discomfortului.
În timp ce nu au existat schimbări în greutate, nivel de colesterol sau toleranţă la glucoză la şoarecii privaţi de somn, în comparaţie cu cei care au fost lăsaţi să doarmă normal, cei cu somnul fragmentat au dezvoltat plăgi arteriale mai mari şi au avut niveluri crescute în sânge de monocite şi neutrofile, celule inflamatorii ce contribuie la ateroscleroză.
Experimentele au scos la iveală faptul că şoarecii privaţi de somn au avut o creştere aproape dublă a producerii din măduva osoasă a celulelor stem ce dau naştere celulelor albe.
Un hormon numit hipocretină, produs în hipotalamus, ce are un rol în reglarea somnului, s-a dovedit a juca un rol neaşteptat în controlul producerii celulelor albe.
Având în vedere că sunt produse la un nivel normal atunci când animalele şi oamenii sunt treji, nivelurile de hipocretină au fost reduse semnificativ în cazul şoarecilor privaţi de somn.
Echipa de la MGH a descoperit că hipocretina reglează producerea celulelor albe prin interacţiunea cu progenitorii neutrofili în măduva osoasă.
Cercetătorii au observat că neutrofilele induc producerea de monocite prin eliberarea unui factor numit CSF-1, iar experimente cu şoareci cărora le lipseşte gena pentru hipocretină au arătat că hormonul controlează expresia CSF-1, producerea monocitelor şi dezvoltarea plăgilor arteriale.
La animalele private de somn, scăderea hipocretinei a dus la o creştere a producerii CSF-1 de către neutrofile, producere crescută de monocite şi ateroscleroză accelerată.
”Aceasta este o demonstraţie directă ce arată că hipocretina este de asemenea un mediator inflamator important. Acum avem nevoie să studiem această cale în cazul oamenilor, să explorăm mecanisme suplimentare prin care somnul adecvat menţine sănătatea vasculară şi să explorăm în continuare această axă neuro-imună nou identificată”, a spus Swirski.
Recent, o echipă de cercetători germani a descoperit că somnul îmbunătăţeşte capacitatea organismului de a lupta împotriva frigului, mărind puterea anumitor celule ale sistemului imunitar de a lupta cu virusurile intrate în organism.
