O echipă de cercetători din China a descoperit modul în care stresul cronic (pe termen lung, susţinut) poate accelera creşterea celulelor stem canceroase, în urma unui studiu realizat pe animale în laborator. Studiul poate sta la baza dezvoltării unor tratamente pentru prevenirea afecţiunilor cauzate de stres.
Stresul cronic, pe care o persoană îl are pentru o lungă perioadă de timp, afectează starea de bine mentală şi emoţională, cât şi sănătatea fizică.
Studiile anterioare au legat stresul cronic de o deteriorare cognitivă accelerată, un risc crescut de probleme cardiace şi probleme cu sănătatea intestinului.
O cercetare anterioară sugerează de asemenea că expunerea la stres ar putea accelera dezvoltarea cancerului prin impactul său asupra activităţii genice.
Cercetătorii de la Universitatea Medicală Dalian din China, în colaborare cu colegi din întreaga lume, au localizat un mecanism cheie, declanşat de stresul cronic, ce alimentează creşterea celulelor stem canceroase, care generează tumorile.
Mai precis, cercetătorii au studiat acest mecanism pe şoareci cu cancer la sân.
Descoperirile lor, prezentate în publicaţia ”The Journal of Clinical Investigations”, se concentrează asupra hormonului epinefrină, dar sugerează şi o strategie pentru a contracara efectele mecanismelor stresului asupra celulelor canceroase.
”Poţi ucide toate celulele dorite într-o tumoră, dar dacă celulele stem sau celulele mamă nu sunt ucise, atunci tumora va creşte şi va metastaza. Acesta este unul din primele studii care leagă stresul cronic specific cu creşterea celulelor canceroase din sân”, a spus co-autorul studiului, Keith Kelley de la University of Illinois din Chicago, citat de medicalnewstoday.com.
Pentru a vedea impactul pe care stresul îl are asupra creşterii celulelor canceroase la rozătoare, cercetătorii au pus şoarecii în cuşti mai mici decât în mod normal, pentru o săptămână. Apoi, au împărţit şoarecii în două grupuri.
Cercetătorii au pus un grup în cuşti largi, comfortabile, pentru a întrerupe stresul; aceşti şoareci au reprezentat grupul de control. Celălalt grup a stat în încăperi mici pentru încă 30 de zile, aceşti şoareci fiind grupul experimental.
Urmând investigaţia lor iniţială, oamenii de ştiinţă au văzut nu numai că şoarecii stresaţi au prezentat schimbări comportamentale ce indică depresia şi anxietatea, dar şi faptul că au avut tumori mai mari decât celălalt grup.
De asemenea, aceste tumori au crescut mai rapid şi în ansamblu, şoarecii stresaţi au avut şi un număr mai mare de celule stem canceroase, în comparaţie cu celălalt grup. Totuşi, în acest punct, nu s-a aflat modul exact în care stresul contribuie la progresia cancerului.
”Semnalizarea directă între căile stresului şi sistemul ce propagă cancerul rămâne complet necunoscută. O mai bună înţelegere a biochimiei ce cauzează creşterea celulelor canceroase de către stres ar putea duce la intervenţii concrete cu medicamente, unul pe care l-am descoperit în această lucrare”, a spus autorul principal al studiului, Quentin Liu de la Universitatea Dalian.
Când au anlizat la modul în care s-au schimbat diverşi factori psihologici la şoarecii ce au experimentat stresul cronic, cercetătorii s-au oprit asupra unui hormon numit epinefrină.
Şoarecii stresaţi au avut niveluri mult mai mari ale acestui hormon, faţă de şoarecii din grupul de control. De asemenea, la şoarecii din grupul experimental ce au primit un medicament ce a blocat ADRB2 – un receptor de epinefrină – tumorile canceroase au fost mai mici şi numărul celulelor stem canceroase a fost de asemenea mai mic.
”Când majoritatea oamenilor se gândesc la stres, ei cred că ceea ce suprimă sistemul imunitar este cortizonul. Un lucru extraordinar a fost faptul că nivelul cortizonului a fost chiar mai mic după o lună de stres”, a explicat Kelley.
Cum ajută epinefrina celulele stem canceroase să crească? Autorii au explicat că atunci când acest hormon se leagă de ADRB2, interacţiunea creşte nivelul lactatului hidrogenază, o enzimă ce în mod normal injectează în muşchi energie, într-o situaţie de pericol, ceea ce permite persoanei fie să lupte cu ameninţarea, fie să fugă de ea.
Un produs al acestui impuls de energie este producerea unui compus organic numit lactat. În cazul oamenilor cu cancer, celulele dăunătoare se hrănesc cu acest compus; le permite să obţină mai multă energie.
Acest lucru înseamnă că dacă o persoană are stres cronic, va avea prea mult lactat hidrogenază în organism, iar asta va activa genele legate de creştera cancerului şi va permite creşterea celulelor canceroase.
”Aceste informaţii furnizează o nouă cale prin care se explică cum epinefrina ridicată cauzată de stresul cronic promovează progresia cancerului la sân, acţionând direct asupra celulelor stem canceroase”, a spus Quentin Liu.
În continuare, cercetătorii şi-au validat rezultatele studiând nivelurile epinefrinei din sângele provenind de la 83 de oameni cu cancer la sân.
Ei au descoperit că oamenii cu un nivel ridicat de epinefrină în sânge de asemenea au avut un exces de lactat hidrogenază în tumorile canceroase – la care cercetătorii au avut acces prin mostre cu biopsii ale cancerului la sân.
De asemenea, persoanele cu un nivel ridicat al hormonului legat de stres au fost mai predispuşi să aibă rezultate mai slabe după tratament, în comparaţie cu cei cu un nivel mai scăzut al epinefrinei.
În continuare, oamenii de ştiinţă au încercat să vadă dacă ar putea identifica o strategie pentru a bloca efectele negative ale epinefrinei asupra sistemului. În teste de laborator asupra linilor celulare ale cancerului la sân, au analizat efectele câtorva medicamente aprobate de Administraţia Alimentaţiei şi Medicamentelor (FDA) pentru producerea lactatului hidrogenază.
Cea mai promiţătoare substanţă pe care s-au axat cercetătorii a fost chiar vitamina C, care a blocat producerea lactatului hidrogenaza în experimente de laborator. Când investigatorii au testat această abordare pe şoareci, au obţinut aceleaşi rezultate: şoarecii stresaţi pe care i-au injectat cu vitamina C au prezentat o micşorare a tumorii.
”Luate împreună, aceste descoperiri arată că vitamina C poate fi un nou agent terapeutic eficient ce se concentrează asupra cancerului ce trec prin stres cronic”, a concluzionat Liu.
