Prestigioasa revistă medicală Nature Medicine a intervievat cercetători de vârf care au numit cele mai importante studii clinice la care lucrează în 2025.
Marii câştigători ai anului 2024 au fost companiile farmaceutice din spatele medicamentelor pentru pierderea în greutate semaglutidă (Wegovy de la grupul farmaceutic danez Novo Nordisk) şi tirzepatidă (Zepbound de la gigantul farmaceutic american Eli Lilly).
Studiile timpurii au arătat că antagoniştii GLP-1 sunt bine toleraţi şi eficienţi în pierderea în greutate şi scăderea glicemiei. Succesul acestei clase de medicamente a contribuit deja la o creştere semnificativă a studiilor privind obezitatea şi la o cerere crescută pentru populaţiile de pacienţi cu un Indice de Masă Corporală (IMC) ridicat.
Având în vedere că mai mult de jumătate dintre adulţii din lume vor fi clasificaţi ca obezi sau supraponderali până în 2035, antagoniştii GLP-1 au un potenţial comercial substanţial. În următorul deceniu, este probabil ca cercetarea să acorde prioritate îmbunătăţirii metabolismului şi dezvoltării unor noi mecanisme de administrare pentru aceste medicamente.
Cu alte companii biotehnologice şi farmaceutice care se grăbesc acum să intre pe piaţa tratamentelor pentru pierderea în greutate, obezitatea va fi cu siguranţă o prioritate pentru 2025, scrie Nature, care a întrebat mai mulţi experţi care sunt studiile clinice care vor avea potenţial un impact deosebit asupra medicinei în anul ce vine.
1. Terapia genică pentru boala prionică
Boala prionică este o boală genetică rară, care ucide 1 din 6.000 de oameni. Potrivit Soniei Vallabh, lider senior de grup la Institutul Broad al MIT şi Harvard, din Statele Unite, echipa sa a stabilit dovada preclinică a conceptului care a condus la un studiu de fază 1/2 pentru a evalua siguranţa, tolerabilitatea şi farmacocinetica ION-717 administrat intratecal la pacienţii cu boala prionică.
ION-717 este un oligonucleotid antisens experimental dezvoltat de Ionis Pharmaceuticals şi a fost conceput pentru a inhiba producţia de proteină prion.
În momentul de faţă, există 16 site-uri de studii clinice pentru ION-717 în întreaga lume. Potrivit cercetătorilor, se doreşte dezvoltarea unui tratament mai precoce în tot spectrul bolilor neurodegenerative, pentru a păstra funcţia creierului. Echipa speră să vadă primele rezultate ale tratamentului experimental până la sfârşitul anului 2025.
2. Nutriţie de precizie pentru sănătate
Proiectul Nutrition for Precision Health este finanţat de Institutele Naţionale de Sănătate din Statele Unite (NIH) care este asociat cu programul de cercetare „All of Us” încearcă să exploreze factorii care explică de ce oamenii răspund diferit la aceleaşi alimente.
Proiectul va studia mai mult de 8.000 de adulţi, în contextul medicamentelor şi stărilor de sănătate obişnuite ale acestora, ceea ce este destinat să extindă domeniul de aplicare al orientărilor nutriţionale actuale. După cartografierea modului în care dieta obişnuită a unei persoane, genetica, microbiomul, obiceiurile legate de stilul de viaţă şi istoricul medical şi de sănătate influenţează răspunsul acesteia la un test de masă, oamenii de ştiinţă vor utiliza aceste informaţii pentru a estima modul în care vor răspunde la trei tipuri de modele alimentare după 2 săptămâni. Cele trei modele alimentare diferă în ceea ce priveşte cantităţile şi tipurile de carbohidraţi, grăsimi, proteine, fructe şi legume, fibre, nuci, peşte, lactate şi alimente procesate şi neprocesate.
Oamenii de ştiinţă se vor baza pe modele statistice avansate şi pe învăţarea automată pentru a identifica mai întâi factorii sau caracteristicile la nivel individual cu cea mai mare relevanţă pentru un răspuns alimentar şi apoi pentru a estima alimentele şi modelele alimentare potenţiale de a aduce beneficii oamenilor. Toate datele colectate vor fi finalizate până în vara anului 2026, şi este de aşteptat ca datele preliminare să fie prezentate la începutul anului 2025, spune Leanne Redman fiziolog la Cnetrul de cercetare Pennington Biomedical din cadrul Universităţii Louisiana, din Statele Unite.
3. Un produs pe bază de canabidiol pentru prevenirea psihozei
Cercetătorii de la departamentul de psihiatrie al Universităţii din Oxford, din Marea Britanie, conduc un studiu numit Stratificarea şi tratamentul în psihoza timpurie (STEP) care utilizează un produs pe bază de canabidiol (CBD) (un constituent al plantei de canabis) care a fost deja aprobat pentru tratamentul epilepsiei severe. STEP include trei studii clinice şi implică 30 de locaţii din 11 ţări.
Studiile vor evalua aproximativ 1.000 de participanţi cu psihoză, înainte şi după tratamentul cu CBD, utilizând o serie de tehnici de neuroimagistică, cum ar fi imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN) şi spectroscopia, pentru a clarifica modul în care acţionează CBD. Studiul utilizează, de asemenea, măsuri clinice, digitale, cognitive, de neuroimagistică şi de sânge pentru a încerca să identifice biomarkeri care pot fi utilizaţi pentru a estima succesul tratamentului.
Fiecare studiu include participanţi aflaţi într-un stadiu diferit al psihozei. Primul implică persoane care prezintă un risc ridicat de tulburări psihotice şi urmăreşte să testeze dacă CBD le poate opri evoluţia către o boală completă. Al doilea implică persoane care au dezvoltat recent o psihoză, iar al treilea implică persoane care sunt rezistente la tratament. În 2025, sunt anunţate primele rezultate privind eficacitatea, siguranţa şi tolerabilitatea CBD în psihoză, potrivit dr. Philip McGuire. De asemenea, echipa sa speră că această cercetare va clarifica dacă tulburările psihiatrice pot fi prevenite cu ajutorul CBD.
4. Editarea bazelor pentru boala celulelor falciforme (în formă de seceră)
Editarea bazelor a avut succes atât în studiile clinice ex vivo, cât şi in vivo, astfel încât comunitatea ştiinţifică din domeniul sănătăţii anticipează rezultatele primului studiu clinic de editare a bazelor care vizează celulele stem hematopoietice (HSC). Aceste celule sunt esenţiale pentru tratarea bolilor de sânge, deoarece toate celulele sanguine, inclusiv celulele imunitare, sunt derivate în cele din urmă din CSH.
În urmă cu câţiva ani, Beam Therapeutics a lansat studiul BEACON, un studiu deschis, cu un singur braţ, multicentric, de fază 1/2, care evaluează siguranţa şi eficacitatea celulelor CD34+HSC şi a celulelor progenitoare CD34+ editate pe bază autologă (BEAM-101) la pacienţii cu boală falciformă severă. CSH sunt editate ex vivo cu modificări de bază care imită polimorfismele mononucleotidice observate la persoanele cu persistenţă ereditară a hemoglobinei fetale. Aceste modificări ar trebui să crească nivelurile de hemoglobină fetală şi să amelioreze simptomele.
Decesul unui pacient în acest studiu clinic, sau în orice alt studiu clinic, este o veste foarte tristă, spune David Liu, directorul Institutului Merkin de tehnologii transformative în sănătate, vicepreşedinte al facultăţii Broad Institute şi profesor de ştiinţe naturale la Universitatea Harvard din Statele Unite.
Busulfan este un medicament utilizat pentru a crea spaţiu în măduva osoasă înainte de transplant şi face parte din standardul actual de îngrijire pentru boala celulelor falciforme, o maladie ereditară, caracterizată printr-o formă anormală a hematiilor, acestea având o formă de seceră. Se pare că pacientul care a decedat în acest studiu a murit de leziuni pulmonare, un efect secundar cunoscut al bulsulfanului, mai degrabă decât de o consecinţă a metodei de editare a bazelor, spun cercetătorii.
„Nu este niciodată înţelept să devansăm rezultatele unui studiu clinic, dar am speranţa că editarea bazelor va funcţiona în cazul CSH, având în vedere că există alte trei studii clinice de acest fel care au furnizat deja rezultate clinice pozitive", a precizat David Liu.
5. Acoperişuri reci pentru prevenirea bolilor cauzate de căldură
Un grup de cercetare privind schimbările climatice şi intervenţiile în domeniul sănătăţii de la Universitatea Heidelberg, din Germania, efectuează studii reale, în întreaga lume, pentru a testa diverse intervenţii de adaptare la schimbările climatice, cu accent pe îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a rezultatelor economice şi de mediu.
Una dintre intervenţiile pe care aceştia le studiază în prezent este utilizarea „acoperişurilor reci”, prin materiale reflectorizante ale acoperişurilor care ajută la reducerea temperaturilor interioare prin reflectarea radiaţiilor solare şi prevenirea transferului de căldură în clădiri. Aceste acoperişuri sunt uşor de implementat şi accesibile şi au beneficii imediate, ceea ce le face ideale pentru comunităţile vulnerabile afectate de căldură extremă, cum ar fi cele din regiuni precum Africa de Vest, unde expunerea la căldură provoacă decese şi îmbolnăviri.
Un studiu bazat în Burkina Faso, din Africa de Vest, a inclus 1.200 de participanţi din 600 de gospodării din 25 de sate s-a încheiat recent, iar cercetătorii analizează în prezent rezultatele desfăşurate pe o perioadă de 2 ani, concentrându-se pe ritmul cardiac ca indicator principal, datorită sensibilităţii sale la expunerea la căldură. Rezultatele secundare măsurate au inclus tensiunea arterială, temperatura corpului, glicemia, deshidratarea şi stresul. Totodată, studiul analizează sănătatea mintală, calitatea somnului şi chiar violenţa bazată pe gen, deoarece căldura are efecte ample asupra sănătăţii mintale a oamenilor.
Scopul este de a determina dacă există o legătură cauzală între intervenţia cu acoperişuri reci şi îmbunătăţirea sănătăţii umane. Prin utilizarea atât a măsurilor obiective (cum ar fi datele biomarkerilor), cât şi a măsurilor subiective ale experienţelor raportate de participanţi, ne propunem să surprindem imaginea completă a modului în care căldura afectează sănătatea şi cât de bine intervenţiile de acest tip pot atenua aceste efecte.
Acest studiu îi va ajuta pe cercetători să determine dacă aceste intervenţii ar trebui să fie extinse la nivel local. „Credem că această activitate are potenţialul de a îmbunătăţi viaţa oamenilor din unele dintre regiunile cele mai afectate de căldură din lume", spune Aditi Bunker epidemiolog, care coordonează grupul de lucru privind schimbările climatice şi intervenţiile în domeniul sănătăţii la Universitatea Heidelberg.
6. Produse radiofarmaceutice pentru cancerul de prostată
Ideea utilizării luteţiului-177 ca terapie pentru celulele care exprimă antigenul membranar specific prostatei (PSMA) datează de peste 15 ani, dar adevăratele progrese în acest domeniu au fost mai recente. Lucrurile au început să se mişte cu adevărat după ce grupul farmaceutic elveţian Novartis a achiziţionat compania biofarmaceutică Endocyte, care se concentra pe terapiile cu radioliganzi.
Odată cu aprobarea de către Administraţia americană pentru Alimente şi medicamente (FDA) a terapiei Lu177-PSMA-617 (pus pe piaţă sub denumirea comercială de Pluvicto) pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu cancer de prostată metastatic rezistent la castrare (mCRPC) PSMA-pozitiv care au fost trataţi cu inhibitori ai căii receptorului androgen şi chimioterapie pe bază de taxani, există un sprijin considerabil pentru introducerea terapiei cu luteţiu-177 mai devreme în tratamentul cancerului de prostată, spune dr. Oliver Sartor, medic oncolog în cadrul departamentului de oncologie medicală de la Clinica Mayo, din Statele Unite.
Mai multe studii explorează acest lucru, cum ar fi PSMAfore, care a recrutat pacienţi naivi la chimioterapie cu mCRPC. Studiul a fost prezentat la Congresul 2023 al Societăţii Europene de Oncologie Medicală, şi se află în prezent în aşteptarea deciziei FDA, aşteptată în 2025. Dacă va fi aprobat, tratamentul ar putea fi utilizat mai timpuriu, nu doar după după chimioterapie, aşa cum a fost studiat în studiul VISION pentru care tratamentul a primit aprobarea FDA.
Studiul PSMAddition, conceput împreună cu medici oncologi de la Universitatea Cornell, compară tratamentul cu Lu177-PSMA-617 plus tratamentul standard cu monoterapia standard la 1.126 de pacienţi cu cancer de prostată metastatic sensibil la hormoni, fără tratament sau cu tratament minim PSMA-pozitiv (în care cancerul s-a răspândit dincolo de glanda prostatică, dar poate fi încă tratat cu terapie hormonală). Terapia hormonală poate modifica expresia şi radiosensibilitatea PSMA, ceea ce ar putea afecta eficacitatea Lu177-PSMA-617.
Criteriul principal de evaluare al studiului este supravieţuirea fără progresie. Principalul impact va fi dacă Lu177-PSMA-617 obţine aprobarea FDA pentru tratamentul pacienţilor sensibili la hormoni. Acest lucru ar putea fi schimba tratamentul pentru sute de mii de pacienţi cu cancer de prostată la nivel global, deşi, preţul terapiei este ridicat, ceea ce ar putea limita disponibilitatea globală.
7. Inteligenţa artificială (AI) pentru depistarea cancerului de col uterin
Inteligenţa artificială (AI) şi învăţarea automată (ML) sunt pe cale să joace un rol din ce în ce mai important în optimizarea tuturor aspectelor, de la recrutarea pacienţilor la analiza datelor.
Franţa a inclus în programul său naţional de screening cervical autoeşantionarea virusului papiloma uman (HPV) pentru femeile în vârstă de 30-65 de ani care nu au fost testate la o clinică, dar studiile au arătat că mai puţin de 20% din aceste femei au participat la program.
Pentru a aborda această problemă, echipa a dezvoltat instrumente inteligente disponibile online, de tipul chatbot, menite să încurajeze femeile, în special pe cele cu un nivel scăzut de educaţie şi din zonele defavorizate, să se testeze la domiciliu. Este foarte important ca un program de screening să aibă o rată de participare ridicată, pentru a reduce incidenţa cancerului de col uterin şi mortalitatea, spune cercetătoarea Farida Selmouni, de la Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului, din Lyon, Franţa.
Instrumentul multilingv este conceput pentru femeile cu un nivel scăzut de educaţie şi este accesibil prin intermediul unui chatbot bazat pe inteligenţă artificială (AI) furnizat prin mai multe platforme pe telefoanele inteligente (smartphone). Echipa a efectuat studii calitative pentru a evalua cunoştinţele femeilor şi a le identifica nevoile în ceea ce priveşte cancerul de col uterin şi utilizarea telefoanelor, precum şi cu profesionişti din domeniul sănătăţii pentru a colecta recomandări pentru dezvoltarea unui instrument educaţional.
Pe baza acestor cercetări, un prim prototip al chatbot-ului a fost perfecţionat şi prezentat participanţilor la studiu şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii pentru a obţine feedback-ul acestora în vederea îmbunătăţirii instrumentului.
Rezultatele au indicat că femeile au fost mulţumite de acest chatbot şi au constatat că acesta oferă răspunsuri rapide şi exacte la întrebările acestora, a precizat Selmouni.
Un studiu controlat randomizat, care este acum în curs de desfăşurare şi se preconizează că se va încheia în 2025, vizează evaluarea eficacităţii chatbot-ului în ceea ce priveşte îmbunătăţirea participării femeilor la calea de îngrijire bazată pe detectarea HPV pentru depistarea cancerului de col uterin.
8. Set de instrumente pe aplicaţiile telefoanelor mobile pentru sănătatea mintală
Adolescenţii din ţările cu venituri mici şi mijlocii, cum ar fi cei din Africa, se confruntă cu provocări legate de dezvoltarea, sănătatea sexuală şi reproductivă, inclusiv expunerea la violenţă. Studiul mSELY (set de instrumente mobile de sănătate pentru depistarea şi îmbunătăţirea vieţii tinerilor) va aborda povara tulburărilor de sănătate mintală la adolescenţi în Kenya prin studierea eficacităţii seturilor de instrumente digitale pentru adolescenţi şi părinţii acestora.
Versiunea pentru adolescenţi urmăreşte să îi ajute să se autoevalueze şi să îşi gestioneze nevoile de sănătate mintală în timpul interacţiunii cu alţi adolescenţi prin intermediul telefoanelor mobile. Versiunea pentru părinţi este concepută pentru a-i ajuta pe aceştia să înveţe strategii de sănătate mintală şi pentru a le oferi resurse pentru o educaţie parentală mai bună. Cercetarea va contribui la elucidarea eficacităţii acestor intervenţii digitale în cadrul unui studiu de control randomizat cu numeroase organizaţii comunitare din Kenya.
„Investigăm cauzele profunde care duc la violenţa comportamentală, mare parte din aceasta datorându-se lipsei de încredere în sine şi lipsei de abilităţi de rezolvare a problemelor. Pentru a ajuta participanţii să îşi înţeleagă propria dezvoltare personală, le returnăm datele, astfel încât să fie mai conştienţi de diferitele domenii cărora trebuie să le acorde atenţie. De asemenea, sperăm că instrumentul digital pentru părinţi va consolida faptul că părinţii trebuie să aibă o comunicare deschisă cu copiii lor", a declarat conf. univ. dr. Keng-Yen Huang, profesor de sănătatea populaţiei şi psihiatrie pentru copii şi adolescenţi la facultatea de medicină a universităţii din New York (NYU din Statele Unite).
9. Depistarea personalizată a cancerului de sân
Studiul Screeningul personal pentru cancerul de sân (MyPeBS) abordează o lacună majoră în screeningul cancerului de sân prin trecerea de la o abordare unică la o strategie mai personalizată, bazată pe risc, spune conf. univ. dr. Suzette Delaloge, specialist în cancerul de sân şi profesor de oncologie medicală în cadrul departamentului de tratament al cancerului de la Institutul Gustave Roussy, din Franţa. Potrivit acestiea, în prezent, screeningul se bazează în principal pe vârstă, începând de obicei la vârsta de 50 de ani în majoritatea ţărilor, dar această abordare are limite. Screeningul cancerului de sân a redus mortalitatea cu doar aproximativ 20%, cu rate ridicate de supradiagnosticare şi tratament inutil.
Fiecare femeie are propriul risc individual de a dezvolta cancer de sân, în funcţie de mulţi factori, cum ar fi genetica, stilul de viaţă sau expunerea hormonală. O abordare mai personalizată ar putea ajusta vârsta de intrare în programul de screening şi ar putea determina dacă o femeie are nevoie de screeninguri mai frecvente sau mai rare. Pentru femeile cu risc ridicat, ar putea fi introduse măsuri mai intensive de reducere a riscului, în timp ce femeile cu risc scăzut ar putea beneficia de mai puţine mamografii, reducând astfel daunele cauzate de testele inutile.
„Acesta este cel mai mare studiu global de acest tip, după cunoştinţele noastre", spune prof. Delaloge, desfăşurat în şase ţări, cu participarea a peste 53.000 de femei.
Studiul controlat randomizat va compara două grupuri de femei: un grup care va urma screeningul de sân standard actual şi un grup care va urma o strategie de screening personalizată bazată pe risc. Jumătate dintre participante vor fi supuse unor teste ADN prin intermediul probelor de salivă. Va fi utilizat un scor de risc poligenic dezvoltat de grupul pentru screeningul cancerului de sân, combinat cu alţi factori de risc, precum istoricul familial şi densitatea sânilor. Această abordare le va permite cercetătorilor să evalueze riscul cu o precizie ridicată. Criteriul principal de evaluare al studiului este incidenţa cancerului de sân în stadiul 2 sau superior la 4 ani.
Dacă studiul arată că screeningul bazat pe risc este la fel de bun sau superior screeningului standard, acesta ar putea revoluţiona prevenirea cancerului de sân. „Ne aşteptăm ca această abordare să îmbunătăţească rezultatele pentru femeile cu risc ridicat, minimizând în acelaşi timp daunele inutile pentru cele cu risc scăzut", a mai precizat cercetătoarea.
10. Jocuri de învăţare pentru copiii cu autism
Aproximativ 17% dintre minorii din Statele Unite la vârsta de 3-17 ani au un diagnostic de afecţiuni psihiatrice sau de dezvoltare. Prevalenţa reală este probabil mai mare din cauza subdiagnosticării în zonele rurale şi pentru populaţiile minoritare, spune Dennis P. Wall, profesor de pediatrie şi ştiinţa datelor biomedicale la facultatea de medicină a universităţii Stanford din Statele Unite.
Copiii cu autism au dificultăţi în ceea ce priveşte comunicarea socială şi interesele lor, care ar putea fi depăşită prin intervenţii timpurii.
„Am conceput un joc mobil care este accesibil pe scară largă unui public divers şi este eficient în furnizarea de tratamente care sporesc contactul vizual social, motivaţia şi atenţia, diminuând în acelaşi timp interesele restrânse şi anxietăţile", spune prof. Wall.
Jocul formează o legătură socială puternică între îngrijitor şi copil şi este promiţător pentru reducerea stresului parental în timp ce aboleşte simptomele autismului care au un impact negativ asupra integrării sociale a copilului, explică cercetătorul.
Totodată, acesta colectează date în timpul jocului care pot urmări progresul, pot antrena instrumente de AI concepute pentru a înţelege semnalele autismului şi pot personaliza experienţa pentru un angajament şi un impact mai mare. Pentru a testa jocul, cercetătorii desfăşoară în prezent un studiu clinic în care au inclus copii cu autism cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani.
