Chirurgia ar putea fi inutilă pentru o afecţiune precanceroasă comună a sânilor, portivit ultimelor cercetări prezentate la o Conferinţa pe tema cancerului din Statele Unite.
Două noi studii, unul publicat în Journal of the American Medical Association - JAMA, sugerează o nouă abordare pentru tratarea unui tip de cancer de sân numit carcinom ductal in situ (DCIS), în timp ce un altul, publicat în revista medicală New England Journal of Medicine - NEJM, analizează dacă extirparea ganglionilor limfatici este întotdeauna necesară în cazul cancerului de sân în stadiu incipient.
Primele rezultate ale unui studiu clinic par să confirme faptul că majoritatea femeilor cu o afecţiune precanceroasă a sânului, cunoscută sub numele de carcinom ductal in situ (DCIS), nu obţin beneficii printr-o intervenţie chirurgicală, aşa cum au suspectat cercetătorii de ceva vreme.
Conform datelor prezentate săptămâna trecută la Conferinţa pe tema cancerului de sân din San Antonio, din Statele Unite, femeile cu DCIS cu risc scăzut care au fost monitorizate prin mamografii frecvente nu au prezentat un risc mai mare de a evolua spre cancer de sân în următorii doi ani decât femeile care au suferit o intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea celulelor anormale.
În cazul DCIS - adesea numit cancer de sân în stadiul zero - celulele anormale sunt prezente în interiorul canalelor de lapte, dar acestea nu evoluează întotdeauna pentru a deveni un tip invaziv de cancer.
Numai în Statele Unite aproximativ 50.000 de femei sunt diagnosticate anual cu carcinom ductal in situ, în care celulele care căptuşesc canalele de lapte devin canceroase, dar ţesutul mamar din apropiere rămâne sănătos. Aproape toate sunt tratate prin intervenţie chirurgicală, inclusiv prin mastectomie.
Multe dintre acestea aleg să se opereze, deşi nu este clar dacă ar putea, în schimb, să adopte o abordare de tip „wait-and-see/(aşteptare)” cu o monitorizare mai frecventă.
Noul studiu, bazat pe doi ani de date, sugerează că o astfel de monitorizare activă este o alternativă sigură la chirurgie pentru multe dintre aceste femei, deşi unii medici vor dori să vadă dacă rezultatele se menţin în timp.
„Aceasta este o opţiune pe care pacientelear trebui să o ia în considerare pentru boala lor”, a declarat dr. Virginia Kaklamani de la Centrul pentru ştiinţa sănătăţii a universităţii San Antonio din Texas, care nu a fost implicată în cercetare. „Pentru o lungă perioadă de timp, am avut sentimentul că tratăm excesiv unii pacienţi cu DCIS. Aceasta este o confirmare a ceea ce am suspectat că se întâmplă”
Cele 957 de femei cu DCIS din studiu au fost repartizate aleatoriu pentru a fi supuse unei intervenţii chirurgicale sau unei monitorizări active. Toate aveau DCIS cu risc scăzut, fără semne de cancer invaziv. Acestea aveau tipul de DCIS care răspunde la medicamentele care blochează hormonii şi multe dintre participantele la studiu au luat aceste medicamente ca parte a tratamentului.
La doi ani, rata de cancer invaziv în grupul de intervenţie chirurgicală a fost de 5,9%, comparativ cu 4,2% în grupul de monitorizare activă, o diferenţă care nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic, potrivit unui raport al studiului publicat pe 12 decembrie în revista ştiinţifică JAMA.
„Aceste rezultate timpurii sunt importante pentru paciente, dar în mod clar avem nevoie de o urmărire pe termen mai lung”, a declarat într-un comunicat conducătorul studiului, dr. E. Shelley Hwang de la Institutul de cancer Duke, din Carolina de Nord.
În rândul pacientelor din grupul de monitorizare, modificările observate la o mamografie ar fi determinat o biopsie. De asemenea, acestea puteau opta pentru o intervenţie chirurgicală în orice moment şi din orice motiv.
Unele participante la studiu nu au rămas la tratamentul care le-a fost repartizat aleatoriu. Astfel, într-o analiză separată care a analizat persoanele care au fost operate sau nu, ratele de cancer invaziv au fost de aproximativ 9% pentru grupul care a fost operat şi de 3% pentru grupul care a fost monitorizat.
„Dacă sunteţi diagnosticată cu DCIS cu risc scăzut, aveţi timp să înţelegeţi mai multe despre această boală şi să înţelegeţi ce opţiuni aveţi”, a declarat autorul studiului, dr. Shelley Hwang de la facultatea de medicină a universităţii Duke.
Cercetătorii vor continua să urmărească pacientele pentru a vedea dacă rezultatul se menţine timp de peste zece ani.
„Dacă aceste rezultate se menţin în timp, majoritatea pacienţilor care au acest tip de boală cu risc scăzut vor avea opţiunea de a evita tratamentele invazive, ceea ce ar putea fi o schimbare completă în modul în care îngrijim aceşti pacienţi şi ne gândim la această boală”, a precizat acesta.
Având o viziune mai prudentă, Dr. Monica Morrow de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, care nu a fost implicată în studiu, a declarat că un studiu de doi ani nu este suficient de lung pentru a trage concluzii.
Ganglionii limfatici şi cancerul precoce de sân
Femeile care suferă o intervenţie chirurgicală pentru cancerul de sân au adesea şi ceea ce se numeşte biopsie a ganglionilor limfatici santinelă, în cadrul căreia se îndepărtează câţiva ganglioni limfatici din axilă pentru a verifica dacă cancerul se răspândeşte.
Însă îndepărtarea ganglionilor limfatici poate provoca dureri de durată şi umflarea braţului (limfedem), astfel că se fac cercetări pentru a determina când poate fi evitată.
Un studiu efectuat anul trecut în Europa a arătat că femeile în vârstă, cu tumori mici ar putea evita în siguranţă operaţia suplimentară.
În cadrul noului studiu, cercetătorii din Germania au analizat dacă femeile cu cancer de sân incipient, care intenţionau să se supună unei operaţii de conservare a sânului ar putea renunţa în siguranţă la extirparea ganglionilor limfatici. Ei au urmărit 4.858 de femei care au fost repartizate aleatoriu pentru a li se îndepărta sau nu ganglionii limfatici.
După cinci ani, aproximativ 92% dintre femeile din ambele grupuri erau încă în viaţă şi fără cancer.
„Îndepărtarea ganglionilor limfatici nu îmbunătăţeşte supravieţuirea, iar riscul ca cancerul să revină la axilă este destul de scăzut atunci când ganglionii limfatici nu sunt îndepărtaţi”, a adăugat dr. Morrow, precizând că unele femei vor avea în continuare nevoie de procedura ganglionilor limfatici pentru a ajuta la determinarea medicamentelor de tratament pe care ar trebui să le ia după operaţie.
