Multe internări la unitatea de terapie intensivă (ATI) ar putea fi prevenite, ceea ce ar scădea costurile pentru sănătate şi ar îmbunătăţi îngrijirea, conform unei cercetări publicate în”Annals of the American Thoracic Society”, intitulată ”Potentially Preventable Intensive Care Unit Admissions in the United States, 2006 – 2015”.
Cercetătorii, conduşi de dr. Gary E. Weissman de la Palliative and Advanced Illness Research Center la University of Pennsylvania, Philadelphia, au analizat mai mult de 16 milioane de internări la ATI şi au estimat că între una din şase şi una din şapte internări ar putea fi evitate.
Ei au analizat trei surse de date de la Medicare Fee-for-Service din 2006-2015, un plan Medicare Advantage şi un mare asigurator privat naţional. Împreună, sursele de date au reprezentat aproape două treimi din adulţii cu vârsta de peste 65 de ani şi în jur de 13% din toată populaţia americană. În timpul acestei perioade, au existat aproape 100 de milioane de internări la spital, din care 16,7 procente au inclus o internare la ATI.
Autorii au notat că nu există o definiţie concretă pentru o internare ATI ce poate fi prevenită. Pentru analiză, au identificat două grupuri de pacienţi ale căror îngrijire ar fi putut fi controlată mai bine în afara ATI: cei cu o ”afecţiune sensibilă la îngrijirea ambulatorie” şi cei cu o ”malignitate ce limitează viaţa” ce se apropie de sfârşitul vieţii.
Cei din primul grup au o afecţiune cronică sau medicală ca tensiunea arterială ridicată, infecţii ale tractului urinar sau diabet necontrolat la care se poate preveni internarea pacientului cu îngrijirea la timp în afara spitalului.
Cei din al doilea grup sunt pacienţi cu cancer ce sunt predispuşi să moară într-un an şi pentru care îngrijirea paliativă ar putea fi potrivită.
Chiar dacă autorii s-au uitat doar la malignităţile ce limitează viaţa, au notat că internările la ATI ar putea fi prevenite pentru alte boli severe, inclusiv boala pulmonară cronică, insuficienţa cardiacă şi afecţiuni neurodegenerative.
De asemenea, conform studiului, în timpul perioadei de 10 ani, spitalizările ATI pentru afecţiunile sensibile la îngrijirea ambulatorie au scăzut încet, în timp ce proporţia celor cu malignităţi au fost în creştere. Au existat diferenţe regionale semnificative în internările ATI şi o diferenţă de aproape opt ori mai mare printre state în ratele internărilor ATI. Rata internărilor ATI în diferite zone geografice printre cele două grupuri de pacienţi a părut să fie explicată de numărul de paturi disponibile la ATI.
Conform autorilor, aceste descoperiri ar putea sugera o strategie pentru creşterea aşteptată a serviciilor ATI odată cu îmbătrânirea populaţiei americane.
”O proporţie substanţială a internărilor ATI în SUA ar putea fi prevenită. Investirea în serviciile paliative, preventive şi din afara spitalului ar trebui văzută prin urmare ca o strategie importantă complementară, dacă nu alternativă, pentru a creşte forţa de muncă din îngrijirea critică, pentru a furniza cea mai bună îngrijire pentru cei mai bolnavi pacienţi”, au scris autorii, citaţi de sciencedaily.com.
